Te trezești mereu prins(ă) în același cerc vicios? Oricât ai încerca, fiecare nouă relație pare să aibă același final dureros. Dacă simți că atragi parteneri care te manipulează, te critică sau te fac să te simți mic(ă), e momentul să pui o întrebare esențială: De ce se întâmplă asta?
Psihologia ne oferă un răspuns complex, dar plin de speranță. Atracția față de parteneri toxici nu este un ghinion, ci un model de comportament adânc înrădăcinat în subconștientul nostru. E o oglindă a unor tipare învățate, de obicei, în copilărie. Vestea bună este că, odată ce le identifici, poți rupe cercul și poți alege o cale diferită.
Cele trei rădăcini psihologice ale atracției toxice
1. Tiparul relațional din copilărie
Copilăria este o „școală” a relațiilor. Modul în care am interacționat cu părinții sau cu figurile de atașament ne setează „termometrul” pentru ce considerăm a fi dragoste și normalitate. Dacă ai crescut într-un mediu cu un părinte instabil, critic sau absent emoțional, este posibil să asociezi intensitatea conflictului cu pasiunea.
Creierul tău, dornic să repare sau să înțeleagă acele tipare, te poate împinge inconștient spre parteneri care le reproduc. Căutăm, fără să știm, să vindecăm o rană veche, sperând ca, de data asta, scenariul să aibă un alt final.
2. O stimă de sine scăzută
Acest punct este adesea cel mai important. Când nu te apreciezi suficient, ești mai predispus(ă) să accepți un tratament pe care altcineva l-ar respinge imediat. O stimă de sine scăzută acționează ca o ușă deschisă pentru partenerii toxici. Ei recunosc vulnerabilitatea și profită de ea.
Gândește-te la ce îți spui despre tine. Dacă gândești „nu merit mai mult”, „nimeni nu mă va iubi așa cum sunt”, sau „trebuie să fac sacrificii ca să fiu iubit(ă)”, subconștientul tău va valida aceste convingeri, atrăgând parteneri care să le confirme.
3. Dependența emoțională
Un alt factor este confuzia dintre iubire și dependență. Într-o relație toxică, poate apărea un ciclu de abuz și reconciliere. Partenerul te rănește, dar apoi îți oferă un „val” de iubire sau remușcare, creând o dependență emoțională similară cu cea de droguri. Corpul tău eliberează oxitocină și dopamină, hormoni ai plăcerii și ai atașamentului, de fiecare dată când tensiunea se eliberează, chiar dacă momentul a fost precedat de o traumă. Acest ciclu te ține prizonier(ă) și te face să confunzi rollercoaster-ul emoțional cu o iubire „pasionată”.
Cum să rupi cercul vicios?
1. Terapie și introspecție. Primul pas este să înțelegi rădăcina problemei. Un terapeut te poate ajuta să identifici tiparele din copilărie și să lucrezi la stima de sine. Este un proces de vindecare profundă, esențial pentru a schimba dinamica relațiilor tale.
2. Stabilește limite clare și inflexibile. Fă o listă cu lucrurile pe care nu le vei mai tolera într-o relație (ex: lipsa de respect, minciuna, controlul). Fii curajos(ă) și pleacă imediat ce aceste limite sunt încălcate. E un exercițiu de respect de sine care îți va schimba percepția asupra a ceea ce meriți.
3. Fii propriul tău partener ideal. Investește în tine. Dezvoltă-ți pasiunile, construiește-ți o rețea de prieteni și învață să te simți complet(ă) pe cont propriu. Când îți asumi responsabilitatea pentru propria ta fericire, nu vei mai căuta un partener care să te „salveze”. Îți vei alege un partener care să te completeze, nu să te definească.
Înțelegerea acestor mecanisme nu este o scuză, ci o șansă. E șansa de a-ți rescrie povestea și de a atrage în viața ta genul de dragoste pe care o meriți cu adevărat. Nu este vorba de „ghinion” în dragoste, ci de un „destin” pe care îl poți schimba.
