Colivia indiferenței și cămașa amintirilor

Mi-am călcat singur pantalonii, iar când am ajuns la cămașă, am realizat că are mai multe cute la mâneci. Abia atunci mi-am adus aminte de ea. O vedeam sau nu, ea era acolo; vag o simțeam și la fel de vag înțelegeam ce face. Nu-i dădeam importanță, era acolo parcă special ca să mă servească, și asta se transformase în ceva atât de firesc, încât actele ei îmi semănau mai degrabă a servilism decât a dragoste.

M-am întors mai mult în timp, m-am întors până acolo unde o veneram, până acolo unde plângeam când eram obligat să o părăsesc chiar și pentru câteva secunde. Mă regăseam distrus, mistuit de iubire și de sentimente pe care nu le înțelegeam în totalitate. O revedeam acolo, într-o postură fermă, ca pe o redută imbatabilă, ca pe o fortăreață apărată impecabil de moralitate și de disciplină, chiar dacă sentimentele ei erau similare cu cele pe care i le nutream. Societatea o modelase de așa natură, încât părea o frescă demnă de toată admirația, una rece și pasivă la toate săgețile muiate în amor pe care i le trimiteam zâmbind.

Am luptat exemplar și i-am câștigat inima, dar mai apoi am condamnat-o la o existență mizeră. Îi construisem o colivie cu pereți solizi, formați din trupuri de prunci zămisliți împreună. Ușa purta un zăvor imens din hârtie, pe care, cu mâna ei, semnase la primărie un fel de tratat, un jurământ solemn, unul care pomenea ceva legat de moarte, nicidecum de iubire.

Fierul fierbinte din mâinile mele netezea acum toată stofa indiferenței mele. M-am aprins și m-am stins în umbra gândurilor mele și, într-un târziu, am eliberat-o ca pe un suflet pe care nu voiam nici în ruptul capului să-l mai chinui, să-l mai terfelesc. Dar ea s-a chircit lângă fereastra mea și a refuzat să zboare, să plece, să se elibereze. Mi-am jurat: nu o să mai calc haine. Procesul acesta mă chinuie și mă mistuie exact așa cum a făcut-o cu ea. Oare pe unde, prin ce colț de univers se plimbă? Nu m-a părăsit… Ea doar a plecat să calce într-o lume mai bună!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here