
Am avut un prieten și acum am o nevastă, cu asta m-am ales după o prietenie de 20 de ani cu el. Ne știam de mici și ne bazam unul pe altul. Am crescut împreună în același bloc, la același etaj, în același apartament, dar aveam părinți diferiți. Practic, părinții noștri împărțeau pe din două un apartament cu patru camere. În jumătate locuiam noi și în cealaltă jumătate locuiau ei. Noi eram trei, ei erau trei și da, ne vedeam zi de zi în bucătărie, acolo era granița, acolo împărțeam jumătate din frigider și jumătate din rafturile mobilei de bucătărie. Pe frigider aveam mereu o listă cu programul de scos gunoiul și gata, s-a terminat cu împărțitul, restul nu mai era la comun, fiecare avea părinții lui, țoalele lui, studiile lui, inteligența lui și, trebuie să o spun, antipatiile lui.
O vreme a fost totul ok, apoi mi-a devenit antipatic și mai apoi mi-a devenit rival în dragoste, un rival care a și câștigat, după care eu m-am răzbunat și i-am cucerit iubita când el era plecat la muncă, în străinătate. Da, i-am cucerit iubita în timp ce o duceam la internet-cafe să vorbească cu el. Azi un pas, mâine o strângere de mână, după un dans, o atingere și, cu viteză greu de imaginat, hop, însurătoare. Am luat-o să nu mi-o ia el înainte, am luat-o în grabă și nu m-am uitat bine dacă îmi place cu adevărat sau îmi place doar pentru că fusese a lui.
Mai fusese ceva al lui, o cămașă, una înflorată, una ce-mi plăcuse mult, dar pe care a purtat-o până ce a rupt-o, așa a făcut și cu ea, îi produsese multe rupturi, multe răni și multă suferință. Eu i-am reparat pe ici, pe colo, rănile, eu am luat-o, dar el și-a găsit alta și este fericit, în timp ce eu sunt pe lângă, sunt departe, nu-mi revin, nu am înțeles nimic…
Stau tot în același apartament, stau cu ai mei și, mai nou, stau în camera în care a crescut el. I-am luat și camera, i-am luat tot, el și-a luat casă cu etaj și s-a mutat din bloc, acum are nevastă și da, mă salută, este doctorița mea de familie, știe că sunt cu fosta prietenă a soțului ei și mai știe că nu am fost eu primul, că a fost el, că l-am furat și că ei sunt fericiți…
Vă las, au venit facturile, a mea este casnică, nu are studii, este harnică, dar nu se adaptează economiei de piață, este soția mea, sunt fericit…







