10 motive pentru care nu sunt prietenă cu fostul

0
3608

– Nu mai avem nimic să ne spunem. Nimic bun!

– O despărțire, indiferent cât de amiabilă, conține o doză semnificativă de frustrare, ingredient incompatibil cu conceptul de prietenie;

– Detest comparațiile, între trecut și prezent, inevitabile în această situație;

– Mă lipsesc cu plăcere de indiscreții – un fost partener este, inevitabil, depozitarul unor detalii care trebuie să rămână private, fără tentația de a fi discutate „între prieteni”;

– Nu am chef de nostalgii de tip „mai ții minte…?” sau „când eram noi…” sau „ce frumos… ce bine… ce… și ce… și…” care duc, inevitabil, în buclă, la mult prea tocitul deja „de ce…?”;

– Nu e sănătos să ai mereu sub ochi imaginea eșecului unei relații; pentru niciuna dintre părți;

– Nu am nevoie să fiu „urmărită” îndeaproape de „grija” fostului partener, actual prieten – să fie el la curent, în permanență, cu acordul meu tacit – că doar mi-e prieten, nu? – cu ce fac acum nu este o opțiune validă. Cel puțin nu pentru o femeie care a pus punct și a trecut mai departe;

– Nu mai există încredere, absolut obligatorie într-o relație de prietenie; pe cât de repede a fost distrusă, pe atât de greu mai poate fi refăcută. Sau, dacă stau bine să mă gândesc, nu mai poate fi refăcută. Niciodată!

– Sinceritatea și alte nimicuri similare, din nou obligatorii într-o prietenie, sunt, și ele, irecuperabile. Mai bine zis, inexistente!

– Și… poate în primul rând, pentru că nu cred că există prietenie fără accente sexuale între un bărbat și o femeie. Punct.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

Sunt de acord