Pe 30 ianuarie, Biserica Ortodoxă prăznuiește împreună pe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, zi trecută cu cruce roșie în calendarul bisericesc, ca semn al importanței și al sfințeniei lor. Acești mari dascăli ai Bisericii nu au rămas doar în paginile istoriei, ci continuă să lumineze mintea și sufletul credincioșilor prin înțelepciunea, darul vorbirii și dragostea lor neabătută față de Dumnezeu și aproapele.
Vasile cel Mare (330–379), arhiepiscopul Caesareei Capadociei, a fost un teolog profund și un organizator al vieții monahale, care a apărat cu fermitate adevărul credinței împotriva ereziilor timpului său și a arătat că smerenia și înțelepciunea pot merge mână în mână. El a lăsat o moștenire de texte și reguli de viață care au modelat Biserica Ortodoxă și viața monahală pentru veacuri întregi.
Născut în Cezareea Capadociei într-o familie nobilă, sfântul Vasile cel Mare studiază la Constantinopol și Atena până în 357, apoi se retrage în pustie pentru monahism. Hirotonit arhiepiscop în 370, organizează mănăstiri cu reguli stricte de muncă și caritate, construind primele spitale publice din istorie. Este cunoscut pentru lupta împotriva arianismului la Sinoade și teologia Trinității, plus filantropia practică care a modelat asistența socială creștină timpurie. (…)
Tradiții și obiceiuri din ziua Sfinților Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur
Sărbătoarea comună a Sfinților Trei Ierarhi nu a apărut întâmplător, ci a fost rodul unei lungi dezbateri din secolul al XI-lea, la Constantinopol. Creștinii se întreabă adesea: “Care dintre cei Trei Ierarhi este mai mare?” Această întrebare a stârnit dispute ani de-a rândul, fiecare comunitate dorind să cinstească mai ales pe unul dintre marii dascăli. Tradiția spune că episcopul Ioan Mauropous a avut o serie de viziuni în care cei trei ierarhi i-au apărut, arătându-i că nu există ierarhie între ei în fața lui Dumnezeu și că scopul lor a fost mereu același: să aducă pace și împăcare între oameni.
