Am 17 ani și „consum” de 4. Voiam să fiu cool

Nu mai am prieteni.
Nu am acces la rețele de socializare. De altfel, nu mai am un telefon sau un computer la îndemână.
Ies din casă doar însoțită de un adult.
La toamnă va începe al doilea an în care nu merg la școală.
Sunt apatică.
Nu vreau să fac nicio activitate. Și dacă familia încearcă să integreze ceva în programul meu, devin agresivă
.

Foto: Amy Winehouse, înainte de a se droga și după. Sursa: internet

Zilnic mă trezesc în jurul orei 14:00, căci medicamentele recomandate de psihiatru pentru a-mi combate dependența de droguri mă fac să dorm mult.

Când nu dorm, de cele mai multe ori mă uit la filme de groază, pe Netflix.

La ultima internare am primit diagnosticul de ADHD, pe lângă acela de tulburare borderline de personalitate în structurare. De la 2 specialişti.

Ați înțeles, urmez un tratament de dezintoxicare la domiciliu, care pare să dea rezultate.

În condițiile pe care vi le-am descris mai sus, familia reuşeşte cu greu să mă țină departe de droguri.

De aproape 2 luni. Sper că nu voi mai avea nevoie de spitalizare, dar nimeni nu garantează că nu va mai fi cazul.

Am avut o perioadă în care am renunțat la rețeta medicală și am înlocuit-o cu uleiuri esențiale. A mers bine, până am refuzat să le mai iau.

M-am întors la tratamentul psihiatric, pentru că am trecut printr-un sevraj.

  • Când și unde a început consumul de droguri?

Eram pe atunci elevă la o școală privată.

Aveam 13 ani și ÎMI DOREAM SA DEVIN UNA DIN FETELE SIGURE PE ELE, APRECIATE DE TOȚI, PE CARE LE VEDEAM LA TELEVIZOR, ÎN ANTURAJUL MEU ȘI ÎN DIVERSE VIDEOCLIPURI DE PE REȚELELE DE SOCIALIZARE.

PRELUASEM PERCEPȚIA CELOR DIN CERCUL MEU, CĂ ELEVII CEI MAI BUNI SUNT “PROȘTI”.

Nu tocilari, “PROȘTI”.

Credeam că ei nu știu și nu vor afla niciodată ce înseamnă distracția adevărată, pentru că ei “nu trăiesc”. Dar azi…

Sunt consumatoare de 4 ani.

ÎNTRE TIMP, ÎN ROMÂNIA, SEGMENTUL INFERIOR DE VÂRSTĂ PENTRU CONSUMUL DE DROGURI A AJUNS LA 11 ANI.

  • La 11-13 ani, care poate fi locul de întâlnire al consumatorilor de droguri?

Nu-ți imagina că trebuie să te ascunzi în beci.

Frecvent, SE ÎNTÂMPLĂ LA ȘCOALĂ SAU ÎN PARC…

LA MINE, A ÎNCEPUT ÎN PARCUL DE LÂNGĂ CASĂ.

  • Concret, cum faci rost de droguri?

Cel mai simplu, de la un dealer local. Apoi există magazine și site-uri internet care vând droguri legale, dar le gasești facil și pe canale Telegram dedicate.

LA ÎNCEPUT, DROGURILE SE PRIMESC GRATUIT.

Apoi, pentru că trebuie să identifici modalități de a obține bani, cel mai adesea ești nevoit să furi din casă sau să îți vinzi lucrurile personale.

În cercul meu de prieteni se aflau deja consumatori, și ei aveau propriile locuri de unde cumpărau.

ÎNSĂ DROGURILE SE VÂND REALMENTE PESTE TOT.

Da, fiecare cartier are o zonă cunoscută pentru traficul de droguri – de exemplu, în zona în care locuim sunt adolescenți / tineri care vând –, dar sunt și zone renumite în București (Centrul Vechi, Unirii, Popa Tatu, Ferentari, Aleea Livezii…).

IAR DEALERII AU DISTRIBUITORII LOR, UNII DINTRE EI CONSUMATORI, CARE VÂND PE STRADĂ.

  • Există o predilecție a dealerilor să abordeze copiii de un anumit tip? Cum arată profilul viitorului consumator și ce vulnerabilități se exploatează în principal?

În general, NU DEALERII ABORDEAZĂ TINERII.

DEALERII SUNT CĂUTAȚI DE CONSUMATORII CUNOSCUȚI SAU POTENȚIALI. Dealerii au trecut de faza în care erau “prădători”.

ORICE TÂNĂR CAPABIL SĂ PLĂTEASCĂ, SUB ORICE FORMĂ, POATE DEVENI INTERESANT.

DACĂ UN BĂIAT NU POATE PLĂTI, DEVINE VÂNZĂTOR.

El adaugă la prețul plătit dealerului câțiva lei pe gram și câștigă bani pentru propria doză zilnică.

PENTRU FETE ESTE MULT MAI SIMPLU, PENTRU CĂ ELE SUNT ÎNCURAJATE SĂ RECURGĂ LA PROSTITUȚIE PENTRU A CÂȘTIGA BANII NECESARI.

Și, din câte știu pe pielea mea, dealerii au legături strânse cu rețelele de prostituție. În felul acesta iei droguri de la dealer, mergi cu clientul, consumi împreună cu acesta, el va avea nevoie de mai multe „mărfuri”, doza ta zilnică este plătită de client și în plus poți câștiga bani.

VULNERABILITATEA CEA MAI SPECULATĂ DE UN DEALER RĂMÂNE NEVOIA TÂNĂRULUI DE A PRIMI ATENȚIE, DORINȚA LUI DE AFIRMARE. EU AM AVUT NEVOIE SĂ FIU ACCEPTATĂ ÎN CERCUL DE PRIETENI.

Am schimbat mai multe cercuri, dar în fiecare se aflau consumatori, iar nevoia mea rămânea aceeași.

  • Care a fost drumul tău de la inocență la dependență?

Citește continuarea aici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here