Când m-am căsătorit cu soțul meu, eram sigură că vom fi fericiți pentru totdeauna. Ne iubeam, ne respectam, ne susțineam reciproc. Dar după câțiva ani, lucrurile au început să se schimbe. Am făcut unele greșeli care ne-au afectat relația și care au dus la divorț. Acum îmi dau seama cât de mult am greșit și vreau să împărtășesc cu voi experiența mea, poate vă va ajuta să evitați aceleași capcane.
Greșeala nr. 1: Am neglijat comunicarea
Comunicarea este esențială în orice relație, dar mai ales într-o căsnicie. Trebuie să vorbești deschis cu partenerul tău despre sentimentele tale, despre nevoile tale, despre problemele tale. Trebuie să îl asculți cu atenție și să îi arăți că îți pasă de el. Trebuie să rezolvi conflictele în mod constructiv și să nu lași resentimentele să se acumuleze.
Eu nu am făcut asta. Am lăsat să treacă mult timp fără să îi spun soțului meu ce mă deranjează sau ce îmi doresc. Am crezut că el știe deja sau că nu are importanță. Am evitat discuțiile dificile și am preferat să tac sau să mă retrag. Am ignorat semnalele lui de nemulțumire sau de dorință de dialog. Am crezut că totul se va rezolva de la sine.
Dar nu s-a rezolvat. S-a creat o distanță între noi, o lipsă de încredere, o răceală. Nu mai eram o echipă, ci doi străini care trăiau sub același acoperiș. Nu mai știam ce se întâmplă în viața lui, ce îl face fericit sau trist, ce îl pasionează sau ce îl frustrează. Nu mai aveam nimic de spus unul altuia.
Greșeala nr. 2: Am uitat să îi arăt apreciere
Aprecierea este un alt ingredient vital pentru o căsnicie fericită. Trebuie să îi mulțumești partenerului tău pentru tot ce face pentru tine, pentru familie, pentru relație. Trebuie să îi spui cât de mult îl iubești, cât de frumos este, cât de mândră ești de el.
Eu nu am făcut asta. Am luat de bun tot ce făcea soțul meu pentru mine și nu i-am arătat recunoștință. Am crezut că el știe deja sau că nu are nevoie de laude. Am uitat să îi spun „te iubesc”, „ești minunat”, „te admir”. Am uitat să îi fac complimente, să îl alint, să îl sărut. Am uitat să îi cumpăr flori, să îi pregătesc cina preferată, să îi propun o escapadă în doi.
Dar el avea nevoie de toate astea. Avea nevoie să se simtă apreciat, iubit, dorit. Avea nevoie să știe că sunt fericită cu el și că nu mi-aș dori pe altcineva. Avea nevoie să simtă că sunt atentă la el și la nevoile lui. Avea nevoie să simtă că sunt partenera lui, nu doar soția lui.
Greșeala nr. 3: Am neglijat intimitatea
Intimitatea este un alt aspect esențial al unei căsnicii sănătoase. Nu vorbesc doar de sex, ci și de afecțiune, de tandrețe, de complicitate. Trebuie să îți arăți partenerului tău că îl dorești, că îl atragi, că îl exciți. Trebuie să îl atingi, să îl mângâi, să îl îmbrățișezi. Trebuie să îți deschizi sufletul în fața lui, să îi împărtășești secretele, visele, temerile.
Eu nu am făcut asta. Am lăsat ca intimitatea să devină o rutină, o obligație, o corvoadă. Am crezut că el înțelege sau că nu contează. Am pus pe primul plan alte priorități, cum ar fi munca, copiii, casa. Am refuzat să încerc lucruri noi, să experimentez, să mă joc. Am fost prea obosită, prea stresată, prea plictisită.
Dar el nu a înțeles. S-a simțit respins, neîmplinit, nesatisfăcut. S-a simțit că nu mai sunt atrasă de el, că nu mai am pasiune pentru el, că nu mai simt plăcere cu el. S-a simțit că nu mai suntem conectați la nivel fizic și emoțional. S-a simțit că nu mai suntem amanți, ci doar prieteni.
Acestea au fost greșelile mele care au dus la divorț. Acum regret enorm și aș da orice să pot da timpul înapoi și să le repar. Dar este prea târziu. Singurul lucru pe care îl pot face este să învăț din ele și să le evit în viitor. Și să vă sfătuiesc și pe voi să nu le faceți niciodată.
