Dacă totul se întâmplă doar în capul tău, este timpul să-ți faci bagajele și să cânți la o altă masă. Probabil ești însurat sau măritată și acum cânți la masa ta, dar te invit să-ți aduci aminte cum îți lingeai rănile când cineva pe care îl plăceai nu te băga în seamă. Fiecare are în bagajul său un personaj care i-a intrat în suflet cu bocancii plini de noroi și care i-a pătat amintirile, transformându-le în cicatrici demne de un soldat ieșit la pensie.
Sunt Necăjitul, am avut parte de trei relații eșuate, de trei femei care m-au abandonat și în compania cărora aș fi rămas și acum, dacă ele nu rupeau legătura cu mine. Da, de trei ori am pățit cam la fel, m-am implicat și am iubit, am avut grijă să nu lipsească nimic și tot de trei ori mai binele s-a transformat în dușmanul binelui. Ce vreți să știți? Dacă le-am iubit? Da, le iubesc și acum! Dacă am plâns? Doar seara, atunci când am rămas singur, da, în fiecare clipă de singurătate. Era mult mai bine dacă iubeam rațional? Cu siguranță, dar eu nu sunt rațional când vine vorba despre sentimente, despre dedicare, iubire, dăruire…
Eu sunt vulcanic, nu rămân cu ași în mânecă, joc cu toate cărțile la vedere, mă arunc în foc și nu simt durerea decât atunci când, vorba cântecului, când luminile s-au stins… Și stinse fiind, mă trezesc singur și-mi dau seama că totul se întâmplă acolo, în capul meu, acolo unde doare cel mai tare, în inima și sufletul meu, da, când singurătatea devine evidentă, dureroasă, insuportabilă și când, pentru a nu devia de la normal, îmi spun, spre consolare: Hai, hai că poți… mai caută, ai răbdare, viața nu se termină acum și aici… Nimeni nu rămâne singur, omul este născut spre a se împerechea, nu sunt cel mai prost copil din lume… Există bărbați mai urâți și mai slab dotați ca mine… Mă servesc din grădina asta mare, am găsit mereu intrarea, o să o găsesc și de astă dată… M-am hrănit cu inimi de găină și acum o să caut ceva serios… Fără sos, nu există tocană… Arde, dar nu se prinde… O să dansez pe limba iubirii sau pe cea de pantofi… Am rămas la fel de tânăr… Gust din viață la puterea vârstei mele… Nici omul nu le nimerește pe toate întregi… A căzut pe scări și s-a lovit la rațiune… Nu-i vina mea, e vina noastră, a celor din familia noastră… Suntem toți la fel, eu doar am rămas pe dinafară… Ocolesc momentul și o să mă redresez mai târziu. Iubirea nu doare, mă pot implica iar… Calc pe sentimente ca un tanc pe jucăriile stricate… Ce avion transportă iubite afectate de răul de înălțime?
Ce ați înțeles? Nu, nu sunt bine! Da, este normal să delirez, are abia jumătate de oră de când mi-a spus că pleacă să cumpere pâine… Nu, nu sunt bine! Sunt sătul de atâta bine. Vă las să trageți cu săgeți stricate… Am pus gaz pe foc și am copt ultimul cartof înghețat din sufletul meu care acum este mai dulce ca de obicei… Vreau să înțelegeți, am rămas de curând singur… Da, o să rămân așa, precum un pensat fără păr în nas, o să fiu ca un obraz fără puf, doar cu o barbă urâtă și deasă, pe alocuri albă, da, recunosc, sunt mai bătrân acum și criza asta mă prinde singur. Nu, nu mai am prieteni, s-au însurat toți! Am rămas ultimul din fața blocului ce mai iese pe stradă cu tablele la subraț… Sunt fără femeie, am gleznele acoperite de ciorapi flaușați, nu, nu sunt nici măcar tânăr, nu, nu mai am timp să schimb ceva…
O să spuneți că sunt incoerent, dar eu sunt banal și trist, sunt doar prost și egoist. Nu, nu am lăsat-o să se spele pe cap, mi se părea apa caldă prea scumpă… Acum nu mai are cine să-mi plătească facturile! Da, ea muncea și eu mă uitam la ea cât de frumoasă era. Acum are abonament la un alt serial, la o altă companie, nu-mi mai dă mie restul și nici socoteala… Mai vreți? Nu mai am nimic! Gata, plângeți cu mine și nu renunțați la viitor pentru că trecutul vă râde în spate. A trecut glonțul și pe lângă mine, dar eu am fost isteț și am corectat poziția, au, a trecut prin mine și nu i-am putut face față, mi-a făcut el gaură, este doar ipotetică această gaură. Omul nu poate respira cu o gaură în plămâni și nici bărbatul fără de cei doi plămâni exteriori ai femeii, cei dedicați lui, cei ce te sufocă în loc să-ți dea lapte, da, vorbesc de sâni, este vulgar și o știți bine, vorbesc de mameloane, este târziu și cei mici ciulesc urechile mai bine, aveți grijă, unchiul Sam vă bate pe la uși doar dacă ați plecat la muncă și v-au rămas acasă cele mai liniștite femei.
Nu, nu insinuez nimic, vreau doar să reiasă clar, o femeie nu pleacă de nebună, nu pleacă singură, mereu găsește cu cine să plece, la cine să plece, de ce să plece, pentru ce să, da, un bărbat respiră adânc și se întreabă plictisit de șervețele unde este următorul pachet. Da, bărbatul își revine repede, stă în natura lui, este rezistent, după doi, trei ani de singurătate își face rost de numărul unui azil, e bărbat doar și trebuie să-și lase acolo mama.
Da, este clar, își revine câte o singură dată, are el o datorie morală, nu poate să fie victimă o singură dată… Hai, vă las, sunt prea bucuros și nu vreau să vă molipsesc…
Sunt Necăjitul și azi am dat cu subsemnatul, am renunțat la tot și m-am cărat. O să iau doar calculatorul cu mine și mă mut în centru. Acolo internetul este gratis, o să vă țin la curent, măcar atunci când bate vântul, vă scriu, nu, nu vă mai țin, pa…
Dacă totul se întâmplă doar în capul tău, este timpul să-ți faci bagajele și să cânți la o altă masă.
