Am vrut s-o cer de nevastă de Revelion, noroc că m-a înșelat de Crăciun și am văzut cine e

Viața, această comedie tristă cu un scenariu mai imprevizibil decât bitcoin-ul. Eram decis să fac pasul cel mare și să îmi pun cătușele vieții, adică să o cer de nevastă. De ce? Poate pentru că mulți alți oameni par să facă asta și păreau să se descurce, iar eu, ca un turist pierdut, m-am gândit să mă alătur gloatei.

Așadar, am ales Revelionul pentru marea întrebare. Gândeam că strălucirea artificiilor și zâmbetele oamenilor îmi vor camufla disperarea. Dar, noroc cu Crăciunul, acel minunat preludiu al trecerii dintre ani, când am aflat că am fost înșelat. Și nu, nu am primit vreun cadou scump în schimbul tăcerii mele. A fost mai mult o lecție de viață sub forma unui ghiont puternic în stomac.

Așa că, îmbrăcat în puloverul cu reni și cu o punga de cadouri cumpărate cu mare grijă, am prins-o pe domnișoara mea dragă într-o partidă pasionată de… fluide. Și da, s-a confirmat vechiul proverb: „De Crăciun, fiecare secret iese la iveală, ca un cozonac nedospit”. Fără să vreau, am devenit martor la un spectacol de teatru cu rolul principal: viitoarea mea soție într-o scenă pasionată de „discuții aprinse” – dacă înțelegeți ce vreau să spun – cu un individ necunoscut.

Bineînțeles că am fost șocat, dezamăgit și m-am gândit la toate filmele romantice cu final fericit la care renunțasem. Dar, în cele din urmă, am realizat că sărbătoarea Crăciunului mi-a făcut o favoare. A fost un fel de cadou anticipat, un pachet de adevăruri amare, ambalat în hârtie strălucitoare și prins cu un fundiță roșie.

Așa că, la final de an, în loc să mă întreb „ce-ar fi fost dacă?”, m-am trezit întrebându-mă „ce m-a lovit în cap să vreau s-o cer de nevastă?”. Și uite așa, am scăpat de grija organizării nunții și de nevoia de a-mi aranja părul pentru fotografiile de la eveniment. Nu mai vorbesc despre faptul că economisesc bani pe care îi pot investi într-o vacanță bărbătească undeva pe o plajă însorită, departe de întrebările gen „Ți se pare că m-am îngrășat?” și „Cine e colega aia nouă, dragule?”.

Prin urmare, pot spune că am avut parte de un Revelion în stilul meu: cu o poveste de dragoste care a fost mai degrabă un thriller psihologic decât o comedie romantică. Așa că, dragii mei, dacă vreți să faceți o cerere în căsătorie de Revelion, ar fi bine să faceți mai întâi o investigație de Crăciun. Nu de alta, dar e bine să știți pe ce ring de dans vă așteaptă partenera! Hai, Sărbători fericite tuturor!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here