Da, sunt Samuel X și vin azi hotărât să vă învăț să iubiți, să vă ajut să înțelegeți de ce mulți oameni, odată ce s-au căsătorit, au senzația că iubirea a luat sfârșit, s-a consumat, terminat, diluat, a fost înghițită de instituția stufoasă a acelui act. Undeva, în spatele cortinei, acolo, în interiorul relației, toată lumea acceptă și recunoaște zicala urâtă care ne spune că o relație este pe deasupra miere și, mai apoi, mierea dispare, rămânând în butoi doar… rahat. Mulți așa percep și așa trăiesc, crezând că iubirea dispare și că altele sunt motivele pentru care nu toate cuplurile se destramă.
Da, aud des afirmații de acest gen, am rămas aici pentru copii, fac acest sacrificiu pentru că este târziu, am îmbătrânit și nu mai pot să o iau de la capăt. Alți oameni, deși foarte activi, când dau de greu, își opresc motoarele și reziliază contractul, căzând și ei într-o criză prelungită de lipsă a poftei de viață, ai spune că li s-au terminat bateriile și, evident, mai există o categorie de oameni care ies și intră in relații fără probleme, nu se opresc, caută fericirea constant, o vânează și mereu sunt dispuși să o ia de la capăt.
În realitate, nu există oameni care să nu-și dorească să fie fericiți și iubiți, dar, odată căsătoriți, perspectivele sunt denaturate, schimbate, fiecare începe un alt drum, un alt proces. Nici nu mai contează care a fost motivul căsătoriei, dragoste sau interes, odată căsătorit, statutul începe să producă ceva. Ce este acel ceva? Aici este cheia, aici avem nevoie de pregătirea acumulată de cei șapte ani de acasă și de experiența individuală de viață.
O să fac o paralelă și am să vă dau un exemplu, înveți la școală o limbă străină și îți place, fără să fie nevoie să o folosești între cei pe care îi vezi zi de zi, dar, la un moment dat în viață, prinzi ocazia și faci o excursie în străinătate, este atât de simplu, dacă vorbești limba acelei țări în care ai plecat în excursie, o să-ți fie ușor, te vei descurca. Așa este și cu iubirea, o învățăm de la părinți, o luăm din sânul familiei și o practicăm și, în funcție de câtă iubire există acolo, exact atâta o să știm că vom folosi în viitor. Aceasta este baza!
Nu-i așa că pare simplu? Pare, dar nu, nu este! Procesul acesta continuă toată viața și, cu cât mai multe limbi străine cunoaștem, cu atât mai bine o să ne fie. Da, individul care crede că procesul de asimilare și de învățare se termină acela nu are cum să găsească dragoste adevărată odată ce s-a căsătorit. Practic, căsătoria este un fel de școală unde înveți o nouă limbă străină, înveți ce înseamnă conviețuirea și felul real de a iubi al partenerului tău. Nimic în afară de această instituție numită căsătorie nu-ți poate preda acea lecție și nimeni nu poate garanta că partenerul cu care te-ai căsătorit o să fie sau nu dispus să învețe în continuare. De aici și vorba care ne spune despre căsătorie că este un fel de loterie.
Rezumându-ne la lecția de azi, o să spunem simplu, căsătoria este o școală de limbi străine, o școală în care ești admis dacă iubești și dacă ești dispus să înveți din mers. O să râdeți, dar există cinci limbaje de bază ale iubirii, cinci feluri de manifestare și de înțelegere a iubirii. Exact ca în Biblie, la început a fost CUVÂNTUL, da, așa și în iubire, cuvântul are puteri fantastice, cuvântul de dragoste, de laudă, de afecțiune și de încurajare, de sprijin, toate cuvintele rostuite, confecționate cu grijă și cu pasiune, toate îndreptate spre demonstrarea iubirii.
Mai apoi, intervine timpul petrecut în relație, timpul necesar construcției, ridicării templului, nu simpla prezență, cât dăruirea de sine, da, avem cuvântul, avem timpul, avem dăruirea și, evident, avem serviciile pe care ni le facem în cuplu, în căsătorie, fiind vitale, la fel de importante precum restul. Da, avem de scos gunoiul, de spălat hainele, de dat cu aspiratorul, de făcut mâncare și de organizat financiar instituția, de tras împreună sau pe separat, de împins la o căruță care merge înainte în urma energiei puse la dispoziția ei, iar serviciile presupun grijă, presupun dăruire, spirit organizatoric, presupun iubire.
Pe locul cinci am să așez contactul și fiți cu băgare de seamă că nu este doar un contact wireless, ca la carduri, fac precizarea aceasta pentru că vă știu comozi, domnilor, pe locul cinci am să pun atingerile și, insist, nu locul este important, ci felul în care ele, atingerile, sunt făcute în cuplu, atingerile înseamnă uneori totul, înseamnă plimbat de mână, săruturile, îmbrățișările și nu uitați de raportul sexual.
Cele cinci limbaje de bază ale iubirii sunt predate și descoperite acolo, în sânul căsătoriei, fac parte dintr-un proces chimic, fizic și dorit, fac parte dintr-o călătorie plină de suișuri și coborâșuri și, atunci când ai impresia că există stabilitate, atunci apare câte un dialect străin care încearcă să te mai învețe și o altă limbă. Aici este cheia și supapa de refulare, ai cheie și garnituri suficient de solide, căsătoria ta rezistă. Nu le ai, pleci la o altă școală, la una numită popular școala vieții.
Sunt Samuel X și mă opresc aici pentru că voi obosiți repede, vă plictisiți și renunțați la citit. Uneori citiți doar titlul și aveți impresia că ați înțeles… Sunt SX și caut spre cunoaștere femeia în compania căreia vreau să traduc din latina veche.
