Salutare, sunt Samuel X și am revenit din deplasare. A fost fain, a fost incitant, a fost și bine, dar și rău, vorba celebrităților din România. Apropo, de vorbe vreau să zic, de ele, drăguțele și de al lor cusur din vârful limbilor spurcate și până în măduva oaselor, de acolo și până unde toți fiorii mi se ridică-n gol și nod. Ce, nu înțelegeți? Gura lumii nu poate fi astupată nici de frunze și nici de mine, nici de voi și nici de cei ce încă mai țin cont și frică când vine drăguța de ea, VORBA.
Sunt Samuel X și, nu de puține ori, am fost violat verbal, supus lingvistic, sodomizat în cuvinte, și asta pentru că am fost în atenția oamenilor, pentru că m-am expus, pentru că v-am stârnit, pentru că-mi place să vă aprind și mai apoi să vă privesc cum dați cu piatra conștiinței după mine. Ce? Nu aveți pietre? Lăsați, dragilor și „dragelor”, lăsați, că aveți conștiință. Cum spuneam, cel mai bun sex oral mi l-a făcut gura lumii! Vă place sau nu, asta este realitatea, vă mulați sau nu pe genul acesta de existență, practic nu contează, mereu există limbă de tun care să tragă o sexuială, scuze, limbuială, scuze una bucată limbă prin dos și să mă ia la ROST… Sună cool, dar, în realitate, sunt trist, satisfăcut cum ar spune doamnele mulțumite de prestație, dar trist pentru că, dincolo de vorbe, de cele mai multe ori, nu există mai nimic și exact așa am pățit și eu.
Am căutat una bucată protagonistă, excelentă la capitolul latină veche, și da, există, este chiar frumoasă, are chiar și pretenții exagerate, dar, ce să vezi, are și urechi și ele, drăguțele, s-au uitat în gura voastră. Acolo s-a rupt filmul, acolo, cel mai bun text oral făcut de gura lumii mi-a venit de hac și exact pe când iubeam mai cu patos, am fost abandonat, aruncat într-o ladă a istoriei pe motiv că prea la vedere și prea criticat de voi, doamnele, am fost. Să-mi fie de bine! M-am întors să vă pedepsesc, să vă rescriu o realitate ce zăcea abandonată în lumi idilice indiferente, apostrofate doar de roboței ordonați ce cuminți o freacă pe sfânta lampă și, de acolo, din labirinturi nevăzute scot fum de candelă obosită. Laba piciorului se mișcă respirând lene și dizgrație. Să ne revenim, zic!
Sunt Samuel X și azi vă iubesc pentru că mâine nu se știe în ce toane am să vă mai prind, sunt Samuel și mi-am revenit, mă confesez, sunt slab, sunt frumos și, pe alocuri, inteligent. Invidioșilor!
