
Numărul alarmant de sinucideri în rândul adolescenților din ultimii ani este un simptom al unei societăți bolnave, care nu este conștientă de tarele sale. Înainte de a face pasul cel mare și de a lua o decizie ireversibilă, poate că există semne pe care nu ar trebui să le ratăm.
Comportamentele autodistructive apar adesea din cauza unor traume nerezolvate, a unor deficite emoționale sau a unor tipare disfuncționale învățate în cea mai importantă etapă a vieții: copilăria. Este esențial să identificăm și să oprim aceste tipare pentru a ne susține bunăstarea fizică, mintală și emoțională și pentru a ne atinge obiectivele de viață.
Comportamentele autodistructive apar adesea ca un mecanism de adaptare pentru a face față emoțiilor negative, stresului, anxietății, stimei de sine scăzute sau altor probleme emoționale sau mintale și, dacă sunt folosite în mod continuu, pot avea, în cele din urmă, consecințe grave.
Comportamentele autodistructive nu se nasc din dorința de autodistrugere, ci ca strategii de a face față durerii, vinovăției și pierderilor. Aceste comportamente devin o modalitate de a amorți sau de a evita abordarea rănilor emoționale adânc înrădăcinate.

Exemple de comportamente autodistructive
- Consumul excesiv de substanțe, cum ar fi alcoolul, drogurile sau medicamentele.
- Tulburări alimentare, cum ar fi bulimia, anorexia sau alimentația deficitară, care duc la supraponderabilitate, obezitate și diverse boli.
- Ignorarea nevoilor organismului de mișcare, nutriție, hidratare, odihnă etc.
- Ignorarea simptomelor de sănătate fizică și mintală și, ca urmare, neacordarea ajutorului necesar.
- Comportamentul de asumare a riscurilor, angajarea în comportamente periculoase sau iresponsabile, cum ar fi conducerea sub influența alcoolului sau sexul neprotejat.
- Auto-vătămare fizică, cum ar fi tăierea, arderea sau lovirea diferitelor părți ale corpului (în special membrele superioare și inferioare, dar nu numai).
- Izolarea socială, prin retragerea din comunitate, evitarea contactului cu ceilalți (inclusiv cu cei dragi) și retragerea din relațiile sănătoase.
- Autosabotajul conștient al oportunităților sau al relațiilor pozitive de teama succesului sau a respingerii.
- Negarea sau ignorarea propriilor nevoi sau dorințe.

- Perfecționism extrem, în care sunt stabilite standarde nerealiste, împreună cu un sentiment de inadecvare dacă nu sunt îndeplinite.
- Autocritică constantă, gânduri negative despre sine și stimă de sine scăzută.
- Dependența de comportamente care creează dependență, cum ar fi jocurile de noroc, cumpărăturile compulsive sau utilizarea excesivă a internetului.
- Procrastinarea și petrecerea unei perioade îndelungate de timp în fața televizorului, navigând pe rețelele de socializare sau orice altă activitate care afectează rutina zilnică și nu contribuie cu ceva pozitiv.
- Cheltuielile excesive sau îndatorarea peste capacitatea reală de plată.
- Rumegând gânduri nesfârșite sau insistând asupra greșelilor din trecut și cufundându-se într-un dialog intern negativ.
Cauze ale comportamentului autodistructiv
- Problemele emoționale și mintale, cum ar fi depresia, anxietatea, furia sau stima de sine scăzută, pot duce la comportamente autodistructive ca modalitate de a face față suferinței emoționale.
- Traume și experiențe dificile, cum ar fi abuzul fizic, emoțional sau sexual, în fața cărora se caută o modalitate de a face față durerii.
- Privarea afectivă cauzată de lipsa de sprijin emoțional, de dragoste și de îngrijire, fie în copilărie, fie în relațiile apropiate de-a lungul vieții.
- Influențe sociale, fie din partea prietenilor, a familiei, a colegilor sau a personalităților publice care au comportamente autodistructive, fie din cauza presiunii sociale de a îndeplini standarde nerealiste de frumusețe sau de succes.
- Modele negative sau tipare de comportament care au fost învățate în copilărie în familie sau în mediul social și care, în timp, tind să fie imitate în propria viață.
- Convingeri pe care o persoană le are despre sine și despre ceea ce merită pe baza mesajelor primite din mediul înconjurător, a modului în care acestea au fost procesate și a așteptărilor pe care persoanele din jur le au de la ea de-a lungul vieții.
Cum să oprești comportamentele distructive
- Identificarea comportamentelor autodistructive și înțelegerea motivelor pentru care acestea vă sunt dăunătoare reprezintă primul pas pentru a le aborda. Apoi, pornind de aici, puteți începe să descifrați modul în care tiparele de gândire, istoricul sau traumele din timpul vieții v-au determinat să întreprindeți acțiuni care vă fac rău.
- Ținerea unui jurnal personal în care să notezi momentele și situațiile în care apelezi la aceste comportamente te va ajuta să le conștientizezi și să îți înțelegi factorii declanșatori.
- Identificarea și abordarea cauzelor care stau la baza comportamentelor autodistructive este esențială pentru a rupe ciclul. De exemplu, a lucra pentru a vă consolida capacitatea de a vă gestiona emoțiile negative și stresul este un pas important. Pe de altă parte, dacă la bază se află probleme de sănătate mintală sau traume nerezolvate, cel mai bine este să căutați sprijin profesional din partea unui terapeut sau psiholog pentru a lucra la vindecarea emoțională.
- Atunci când sunteți pe cale să efectuați o acțiune pe care ați identificat-o ca fiind autodistructivă, opriți-vă și așteptați câteva minute înainte de a o face. Această pauză vă oferă posibilitatea de a reflecta, de a vă calma și de a căuta alternativa sănătoasă pentru a face față emoțiilor și situațiilor dificile.
- Învățarea și exersarea unor noi strategii de adaptare, cum ar fi exercițiile de relaxare, activitățile creative, exercițiile fizice sau căutarea de sprijin social, vă vor ajuta să înlocuiți comportamentele autodistructive cu obiceiuri pozitive.
- În cazul în care comportamentele autodistructive persistă sau devin prea copleșitoare, este recomandabil să solicitați ajutorul unui profesionist în domeniul sănătății mintale și emoționale. Aceștia vă pot oferi sprijinul necesar pentru a depăși aceste tipare și pentru a obține o viață mai sănătoasă și mai echilibrată.
sursa: culturainquieta.com (Pajama Surf)







