Probabil că ai observat că mulți bărbați intră în panică atunci când aud de la partenera lor această sintagmă: „Trebuie să vorbim”. De ce se întâmplă asta? Ce ascunde această reacție? Ce putem face pentru a evita acest blocaj în comunicarea de cuplu?
Există mai multe motive pentru care bărbații se sperie de această sintagmă, dar iată câteva dintre cele mai frecvente:
- Se sperie pentru că asociază aceste cuvinte cu o critică sau cu un reproș. Ei cred că partenera lor vrea să le spună ceva ce au făcut greșit, ce nu le place, ce ar trebui să schimbe. Ei se simt atacați, judecați, vinovați. Ei se apără sau se închid în ei înșiși.
- Se sperie pentru că asociază această sintagmă cu o amenințare sau cu un ultimatum. Ei cred că partenera lor vrea să le spună ceva ce ar putea să pună în pericol relația, cum ar fi o despărțire, o infidelitate, o sarcină. Ei se simt încolțiți, presați, manipulați, de aceea, tind să se revolte sau să se retragă.
- Se sperie pentru că asociază această sintagmă cu o emoție sau o nevoie. Ei cred că partenera lor vrea să le spună ceva ce ține de sentimentele ei, de dorințele ei, de așteptările ei, ceea ce îi face să se simtă incomozi, confuzi, depășiți. Astfel, se blochează sau se eschivează.
Cum putem depăși aceste bariere și să avem o comunicare mai eficientă și mai plăcută cu partenerul nostru? Iată câteva sfaturi:
- Evităm să folosim această sintagmă care poate fi percepută ca o provocare sau ca o capcană. În schimb, putem folosi alte formule mai deschise și mai prietenoase, cum ar fi: „Aș vrea să îți spun ceva”, „Am nevoie să discutăm despre ceva”, „Ce părere ai despre…”.
- Alegem un moment potrivit și un loc liniștit pentru a vorbi cu partenerul nostru. Nu îl abordăm când este ocupat, stresat, obosit sau nervos. Nu îl confruntăm în public, în fața altor persoane sau a copiilor. Nu îl deranjăm când se relaxează, se distrează sau se odihnește.
- Folosim un ton calm și respectuos pentru a vorbi cu partenerul nostru. Nu îl acuzăm, nu îl jignim, nu îl ironizăm. Nu îl întrerupem, nu îl contrazicem, nu îl ridiculizăm. Nu îl forțăm, nu îl șantajăm, nu îl amenințăm.
- Ascultăm cu atenție și empatie ceea ce ne spune partenerul nostru. Nu îl ignorăm, nu îl minimalizăm, nu îl invalidăm. Nu îi dăm sfaturi nesolicitate, nu îi impunem soluții, nu îi luăm decizii. Nu îi negăm sentimentele, nu îi judecăm opiniile, nu îi contestăm nevoile.
- Exprimăm sincer și clar ceea ce vrem să spunem partenerului nostru. Nu ne ascundem, nu ne prefacem, nu ne mințim. Nu exagerăm, nu dramatizăm, nu generalizăm. Nu ne victimizăm, nu ne plângem, nu ne lamentăm.
- Căutăm să găsim un echilibru și un consens cu partenerul nostru. Nu ne încăpățânăm, nu ne împotrivim, nu ne opunem. Nu ne supunem, nu ne sacrificăm, nu ne abandonăm. Nu ne învinovățim, nu ne culpabilizăm, nu ne pedepsim.
Comunicarea este esențială pentru o relație sănătoasă și fericită. Dacă vrem să avem o comunicare de calitate cu partenerul nostru, trebuie să renunțăm la sintagma „Trebuie să vorbim” și să adoptăm o atitudine mai deschisă, mai respectuoasă și mai cooperantă. Astfel, vom putea să ne înțelegem mai bine, să ne iubim mai mult și să fim mai fericiți.
