De la o vreme, partenera mea de viață, lumina ochilor mei, dulceața sufletului meu se comportă ciudat când mergem la unul dintre foștii mei colegi de liceu. Inițial, am sesizat cum fac schimb de glume, unele deocheate, altele așezate, glume la vedere, de față cu mine și cu soția lui. Nu am spus nimic, dar am înghițit în sec și nu m-am simțit bine.
O perioadă, am încercat să evit vizitele la ei, dar au început să vină ei tot mai des pe la noi. De la bancuri și glume deocheate, au trecut la mângâieri discrete, la împingeri ușoare și, lucrul care m-a șocat, la semne cu piciorul pe sub masa. Până și soția lui a simțit ceva, dar, de rușine, nu a spus nimic, noi ne prefăceam că nu vedem și ei se giugiuleau în fața noastră. Totul în glumă, totul sub cupola prieteniei și a unor spirite libere, cum spuneau ei că suntem noi, toți patru. Și, uite așa, liberi și glumeți, i-am lăsat să-și manifeste spiritele, dar, într-o seară, pe când mă întorceam de la muncă, jos, în parcare, m-am intersectat cu femeia ce suferea la fel de mult ca mine. Da, soția lui, Ioana, femeia ce de rușine nu spunea nimic care era foc și pară și care a ținut să-mi spună că avem o misiune, trebuie să-i supraveghem pe cei doi glumeți pentru că ceva nu este în regulă.
Am stabilit cum facem și cum îi urmărim, ne-am pus pe treabă și da, recunosc, vreme de șase luni nu am reușit să strângem probe. Nu, partenerii noștri nu se vedeau și nu se întâlneau pe la spatele nostru. Nu o făceau între ei! Asta a fost mulțumitor, a fost ca un fel de liniște ce ne-a mângâiat sufletele, nu eram chiar atât de proști, nici eu și nici soția fostului meu coleg, am simțit noi ceva, dar nu am avut dreptate, nu se cuplaseră între ei, se cuplaseră fiecare cu câte un alt partener și se vedeau toți patru pe la spatele nostru.
Da, liniștea noastră, fărâma, bruma de liniște s-a dus pe apa Sâmbetei, s-a lovit de sufletele noastre pietrificate și s-a spart în milioane de lacrimi. Da, așa este, ne-am răzbunat o vreme, ne-am culcat împreună de câteva ori, dar nu aveam în comun decât doi parteneri care ne înșelau și care, probabil, râdeau de noi. Nu a mers și nici nu a fost o răzbunare care să ne mulțumească, eu nu-i plăceam ei și ea nu-mi plăcea mie, era un fel de a face sex din obligație, din ură față de ei și nu dintr-o dorință emanată din pofte ascunse, naturale…
De la o vreme, partenera mea de viață este șantajată de Ioana și el, fostul meu coleg, este șantajat de mine. Acum facem noi glume, ne atingem și ne împingem noi în fața lor și da, îi vedem cum se abțin și cum nu înțeleg ce li se întâmplă. Dragostea în șase este complicată…
