Mă disperă, mă atinge cu substantive fierbinți și mă nenorocește, sunt plin de răni, ultima dată m-a atins cu fierul de călcat. Era băgat în priză și mi-a arătat cu el unde mi-am pătat pantalonii, se vedea clar acolo, în dreptul masculinității mele, o pată albă, era de la dero, dar ea a crezut că este de la o partidă de sex imaginară, una pe care aș fi avut-o în afara cuplului.
Nici măcar nu suntem căsătoriți și-mi face niște faze de-mi vine să o las, dar este bogată, are o situație materială foarte bună și îmi este frică să nu o pierd. Unde mai găsesc eu una ca ea?! Stau aici și suport. Este pasionată de gramatică, iubește substantivele și mă chinuie cu ele. Știți substantivul mătură? Da, într-o zi am venit acasă și mi-a găsit pe haine niște fire de păr de femeie. Așa spune ea, că sunt fiere de păr de femeie. Eu, sincer, nu știu de unde au apărut și ale cui erau, dar știu cât de tare poate să doară folosirea unui substantiv. De substantive de lemn ați auzit? Gen lingură, lingură de lemn, acea lingură de lemn pentru învârtit în zacuscă, aia mare, lingurița uriașilor, ați avut așa ceva? Eu am avut-o pe spate, de cel puțin șase, șapte ori, mi-o așeza cu o viteză de îmi venea să mă urc pe toți pereții.
Bine, recunosc, mă rupe cu bătaia. Ce tot atâtea substantive? Mă terorizează! Este geloasă și bogată, este nebună, dar are cu ce să întrețină relația noastră. La început, am crezut că fac și eu un mic compromis, dar, până la urmă, am înțeles că nu compromisul era problema, cât vânătăile pe care mi le face cadou zi de zi. Am senzația că-i place să mă vadă suferind. Nici nu știu ce să mai spun, îmi găsește motive din absolut orice. Nu am făcut plângere la poliție pentru că tatăl ei este comandant acolo și ar râde de mine.
Mă gândeam să o las, dar asta ar însemna să plec din oraș, să fug, dar nu am suficientă onoare și nici curaj. Mi-a promis că, dacă încerc, o să mă găsească colegii tatălui ei și că, atunci când mă aduc acasă, o să dau de dracu’. Da, în realitate, am dat de el, pentru mine ea este dracul pe pământ. O iubesc, dar o iubesc de frică. Tac, îndur și iubesc. Ce să fac dacă am păcătuit și mi-au plăcut paralele? Nu-i așa că sunt demn de invidiat? O să mă căsătoresc cu ea, am auzit că viața în familie este mai liniștită. Am auzit că, trăind în păcat, ni se întâmplă lucruri ciudate. Voi ce părere aveți? Credeți că dacă mă căsătoresc, o să doară mai puțin bătaia primită? Poate o să lovească mai cu milă, știind că sunt al ei…
