La 40 de ani, femeia se întoarce cu fața spre independență, la 40 de ani, femeia rupe lanțul căsătoriei și caută mai abitir, cu mai multă poftă, satisfacția personală. Da, pare ciudat, dar în preajma acestei vârste, femeia este cea care revendică timpul pierdut, cea care, sătulă și nervoasă, decide să pună punct relației cu bărbatul și pleacă într-o călătorie dedicată regăsirii tinereții, vitalității, emoției neconsumate.
Nu toate femeile găsesc puterea să-și manifeste trăirile acestei vârste, nu toate se dezic de bărbat, dar absolut toate fac inventarul în preajma acestei vârste și mai toate sunt pline de regrete. Poate nu m-am făcut bine înțeles, poate credeți că numai bărbatul este vinovat de această situație și că femeia, în mod firesc, se îndreaptă acum spre fericire totală pentru că a scăpat din cușca bărbatului, a căsătoriei. Total greșit! Femeia face tot acest demers pentru că abia acum a ajuns la adevărata maturitate. Până acum, a trăit din povești, s-a hrănit cu ele, a ascultat mediul înconjurător și a crezut că este mereu cu un pas înaintea bărbatului. S-a dezvoltat mai repede decât el, s-a înălțat mai repede, a înțeles mai repede, dar, în realitate, a fost un fel de vârf de săgeată aruncat înainte spre a recunoaște situația.
Da, cu asta s-a confruntat până aici, dar acum a ajuns la maturitatea necesară și nu mai are nevoie de confirmare, de omul care să-i spună pe unde să o ia, femeia la 40 de ani a atins cunoașterea suficientă, a mușcat din mărul crud, dar și din cel copt, a fost și naivă, dar a cunoscut între timp și înțelepciunea, acum femeia este capabilă să mute munții fără ajutorul bărbatului și, tot acum, deschide cu adevărat ochii. Bărbatului nu-i rămâne decât să-și manifeste crizele, să facă pe nemulțumitul și să plece și el, dar știe deja că cea care a deschis poarta a fost ea, femeia, că ea a revendicat prima libertatea de a recapacita, de a începe din nou. Crizatul poate simula o altă căutare până femeia se întoarce cu prada în gură, crizatului nu-i rămâne decât să accepte situația pentru că acum femeia nu mai poate fi mințită, manipulată, păcălită…
Vă place, doamnelor? Știu, zâmbiți, dar în viață nu-i deloc cum scrie la carte și nici cum ne imaginăm spre a ne simți mai bine. În viață, se apropie sărbătorile și, la 40 de ani, femeia se ocupă de prepararea mielului, de strâns ciorapii din urma bărbatului care este supărat că a început să i se vadă burta. V-am întors ca la Ploiești, nu vă mai place… Fie, la 40 de ani femeia este frumoasă, coaptă, liberă să facă ce vrea… ce vrea bărbatul!
