Sunt Samuel X și mi-am pierdut mirosul între balcoanele ei. Am identificat femeia ca fiind senzuală, mătăsoasă, volatilă, expansivă, atractivă și alunecoasă. Sunt uimit și constat cu plăcere că, dacă mâine bărbatului i-ar fi adus un oponent într-o cușcă, unul capabil să-l învingă, acel oponent ar fi… o femeie! Da, este singurul exemplar de pe pământ capabil să domine și să învingă bărbatul, exact, femeia, ființa aceea aparent plăpândă, plângăcioasa aia mică, exemplarul aparent banal, femeia este resursa nebănuită, agilitatea și abilitatea ei fiind capabile să distrugă bărbatul așa cum îl știm azi și să ni-l redea mâine, după forma și asemănarea ei.
Cu siguranță, ar păstra falusul la locul lui, poate l-ar face puțin mai mare și i-ar schimba bateriile, dar nu cred că ar face un mascul fără instrument, țineți minte, femeia nu a fost nici măcar o secundă proastă.
Sunt Samuel X și mi-am pierdut mirosul între balcoanele ei. Am urmărit-o până acolo unde cineva a vărsat pe jos o pungă plină cu piper măcinat. Cred că a fost ea și a făcut-o pentru că a înțeles că este vânată, urmărită, dorită… Logica îmi spunea că este pe undeva pe aproape, că acolo, în acea zonă elegantă, apare dimineața la balcon și se întinde satisfăcută de începerea unei noi zile. Trebuia să fie așa, o femeie satisfăcută, prea elegantă, ce folosea acel parfum prea fin, imposibil să nu-ți dai seama că radia mulțumire.
Bărbatul în compania căruia locuia o făcea fericită, ceva i se întâmpla în mod firesc și ea ajungea să cunoască acele clipe de fericire absolută. Da, ea lansase în vânt parfumul de piper, ea se ocupase de ștergerea urmelor, era proprietăreasa întregii străzi, știa bine ce face.
Zile întregi am urmărit din stradă ritualul ei, apărea azi la un balcon și mâine la altul, exact acolo, acolo unde îi pierdusem urma, acolo unde îmi pierdusem mirosul.
Sunt Samuel X și mi-am pierdut mirosul între balcoanele ei… Vedeți, am încropit acest material gândindu-mă la mai multe variante:
Una sugera că un bancher burtos m-a prins cu soția lui între două edificii pe care le deținea. Clădiri mari, balcoane impresionante… Prinzându-mă în fapt, acolo, între balcoanele ei, omul mi-a aplicat o corecție, mi-a rupt nasul și eu mi-am pierdut mirosul. După o vreme, mi-a revenit și am repetat povestea pentru că eram un nesătul.
O altă variantă era una cu un individ ce vine la amantă, se lingușește pe lângă ea, face amor cu minunata femeie și, la un moment dat, își dă seama că nu-i mai simte parfumul, că-și bagă nasul între balcoanele ei și nimic. Evident, avea Covid…
Practic, am încropit acest material încercând să aleg o variantă care, în mod vădit, să trimită cu gândul la ceva ce nu s-a întâmplat, ceva inedit, dar cum, de obicei, nu îmi iese, am decis să apelez la înțelepciunea voastră, la imaginația de care ați dat dovadă în decursul timpului și să vă întreb dacă nu ați văzut-o, dacă nu o cunoașteți, dacă există…
Sunt Samuel X și caut cu disperare o bornă de la care se alimentează iubirea. Caut femeia în compania căreia vreau să traduc din latina veche…
