Nu e simplu să scrii versuri și, cu atât mai mult, nu e simplu să scrii pamflete în versuri, așa cum face Veronica Amuza în cel mai nou volum al său, „Pamfletul de duminică”, publicat de editura BookForge și lansat la Bookfest 2024. Volumul de față este, desigur, o oglindă satirică a societății moderne. Autoarea, cu un stil ascuțit și o ironie fină, ne conduce printr-un labirint de subiecte fierbinți, de la eterna luptă de putere între sexe până la capriciile politicii, ale relațiilor dintre mamă și fiică și, până la urmă, ale adevărurilor depsre noi înșine, atât de spinoase uneori.
Fiecare poem este o săgeată care nimerește cu precizie absurditățile vieții cotidiene. Bărbatul modern, cu manichiura la zi și ego-ul umflat de like-uri, este demascat în versuri care mai de care mai amuzante. Femeia modernă, cu aspirațiile ei între carieră și feminismul prost înțeles, nu scapă nici ea de observațiile pătrunzătoare ale Veronicăi.
Politica este desfăcută în rime ca un ceas defect, iar relația fiică-mamă este explorată cu o doză de nostalgie și un strop de sarcasm. Relațiile dintre femei și bărbați sunt descrise într-un mod care te face să râzi cu lacrimi, dar și să te gândești la dinamica lor complexă.
Desigur, nu scapă netaxate nici alte aspecte ale vieții cotidiene – cumpărăturile, obiceiurile noastre mai mult sau mai puțin bune, ignoranța, prietenia, religia. Practic, e cartea pe care trebuie s-o ții pe masă și, din când în când, să te întorci la ea atunci când realitatea doare…
Dar ceea ce îmi place este că, printre zâmbete, autoarea surprinde și momente emoționante și importante din contemporaneitate, așa cum este și poezia #888FACEM dedicată eforturilor lui Codin Maticiuc și a tuturor celor ce donează lunar 2 euro pentru a moderniza spitalele de stat din România.
Cu alte cuvinte, „Pamfletul de duminică” este un carusel de emoții, de la hohote de râs la zâmbete amare, un adevărat festin literar pentru cei care apreciază umorul inteligent și versurile care taie și vindecă în același timp.
