De-a lungul timpului, iubirea a fost explorată, idealizată și venerată în toate formele de artă și literatură, dar rareori este discutată ca o condiție care poate să aducă suferință, neliniște și dezechilibru. Totuși, pentru unii oameni, iubirea poate fi percepută ca o boală, un sentiment copleșitor care perturbă echilibrul mental și fizic.
Iubirea ca boală – un dezechilibru al minții și al sufletului
Una dintre cele mai evidente manifestări ale iubirii ca boală este neliniștea pe care o poate provoca. În fazele incipiente ale iubirii, oamenii experimentează adesea un val de emoții puternice și contradictorii: fericire extremă alternând cu anxietate profundă. Această neliniște este adesea alimentată de incertitudini și temeri – teama de a nu fi iubit înapoi, teama de respingere, teama de a pierde obiectul afecțiunii lor. Studiile arată că această stare de neliniște poate avea efecte fiziologice similare cu cele ale unei tulburări de anxietate, cum ar fi bătăi rapide ale inimii, insomnie și pierderea apetitului.
Neliniștea și anxietatea cauzate de iubire sunt exacerbate de concentrarea obsesivă asupra persoanei iubite. Aceasta poate duce la pierderea interesului pentru alte activități și relații, un simptom similar cu cel al unei adicții. Neuroștiința arată că iubirea activează aceleași regiuni ale creierului precum drogurile, eliberând dopamină și alte substanțe chimice care provoacă senzații de plăcere și dependență. Aceasta poate explica de ce oamenii îndrăgostiți se gândesc constant la persoana iubită, experimentând un fel de intoxicație emoțională care le afectează funcționarea zilnică.
Iubirea și perturbările psihosomatice
Pe lângă neliniștea mintală, iubirea poate provoca și simptome fizice. Termenul „inimă frântă” nu este doar o metaforă. Sindromul inimii frânte, sau cardiomiopatia Takotsubo, este o condiție reală care poate apărea în urma unui stres emoțional intens, inclusiv cel cauzat de problemele în dragoste. Aceasta poate duce la dureri toracice severe și simptome similare cu cele ale unui atac de cord.
Mai mult, iubirea neîmpărtășită sau problemele într-o relație pot provoca depresie, care la rândul său afectează sănătatea fizică. Persoanele care suferă din dragoste pot experimenta simptome precum oboseală cronică, dureri de cap, probleme digestive și slăbirea sistemului imunitar. Astfel, iubirea poate avea un impact profund și tangibil asupra sănătății fizice și mintale, contribuind la percepția acesteia ca o boală.
Percepția culturală a iubirii ca boală
Percepția iubirii ca o boală nu este nouă și este reflectată în literatură și cultură de secole. În poeziile medievale, iubirea era adesea descrisă ca o suferință intensă, o „boală de inimă” care putea consuma pe cineva complet. Aceste descrieri romantice, deși poetice, reflectă o realitate a experienței umane: iubirea poate fi atât o sursă de fericire, cât și de suferință.
În psihologia modernă, conceptul de „limerență” a fost introdus de Dorothy Tennov pentru a descrie starea de iubire obsesivă și necontrolabilă. Limerența se caracterizează printr-o dorință intensă de a avea sentimentele împărtășite, fiind asociată cu euforie și agonie extremă. Această stare poate fi atât de perturbatoare încât poate fi percepută ca o boală psihică.
Efectele iubirii asupra sănătății mintale
Pe lângă neliniște și simptome fizice, iubirea poate duce la schimbări semnificative în comportament și percepție. Oamenii pot deveni mai vulnerabili emoțional, mai sensibili la respingere și critici. Această sensibilitate crescută poate amplifica reacțiile la evenimentele cotidiene, conducând la stres și tensiune.
Mai mult, iubirea neîmpărtășită sau pierderea unei relații poate duce la depresie și chiar tulburări de stres post-traumatic (PTSD). Un studiu publicat în Journal of Neurophysiology a arătat că respingerea romantică activează aceleași regiuni ale creierului asociate cu dependența și durerea fizică, sugerând că durerea emoțională resimțită poate fi la fel de reală și intensă ca durerea fizică.
sursa foto; freepik
