Refuză-l!

0
11174

Am obosit să tot aud, mai ales pe femei, plângându-se că nu mai fac față solicitărilor de favoruri și servicii. Și asta pentru că nu sunt în stare (sau nu știu cum) să refuze atunci când ceea ce li se cere – prietenește, nimic de spus – este peste puterile lor, le complică prea mult viața sau, pur și simplu, poate fi rezolvat chiar de solicitant. Și nu, nu exagerez, căci sunt cazuri (și nu puține), în care refuzul este cel mai sănătos răspuns posibil. Elegant și neagresiv, indiferent cât de aberantă poate fi cererea respectivă și asta nu pentru că nu e bine să-ți ajuți aproapele, ci pentru că este bine să te ajuți și pe tine însăți să nu devii sclav fără simbrie, omul bun la toate, incapabil să refuze orice i s-ar cere și astfel, confiscată din propria-i viață. În afară – repet – de cazurile grave sau urgente, majoritatea restului de solicitări sunt expresia comodității solicitantului sau doar a obișnuinței lui a cere mereu favoruri sau servicii pentru că, nu-i așa, nu primește niciodată un „nu” drept răspuns și atunci, de ce nu ar face-o? Doar are numai de câștigat, corect?

Dragile mele, învățați să refuzați! Asortați-vă refuzul cu un „îmi pare rău” sincer și treceți mai departe, economisindu-vă timpul, nervii și nu de puține ori și banii. Refuzați, făcând diferența între ajutorul real de care ar avea nevoie cineva și mofturi. O să râdeți, dar cele mai multe eforturi se cheltuie în direcția celui de-al doilea tip de cereri.

Solidaritate, prietenie, încredere, sprijin… concepte adorabile, atâta timp cât nimeni nu le folosește abuziv, pe post de armă, în scopul unei comodități exclusiv personale, doar pentru că bunătatea celor din jur este, de fapt, considerată prostie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

Sunt de acord