
Dragă amantă,
Primești această scrisoare din partea soției înșelate. În momentul în care am aflat de existența ta în viața soțului meu, am simțit o durere atât de mare, încât nici nu am cuvinte s-o exprim. A fost o lovitură dură pentru mine să aflu că persoana în care am încredere și pe care o iubesc se află într-o relație paralelă cu o altă femeie. Cu tine adică…
Nu știu cum te-ai simțit în timpul aventurii tale cu soțul meu – probabil că bine, îmi imaginez – dar vreau să știi că nu ai fost singura persoană rănită de viața duplicitară a soțului meu, cu diferența că tu ai acceptat-o, știind de la început în ce te bagi. Îmi imaginez, evident, că ai fost atrasă de el și că ai crezut că ai găsit o conexiune specială, dar adevărul este că soțul meu a trăit în minciună și că s-a jucat cu amândouă: pe mine mă amăgea că avem o căsnicie perfectă, pe tine te mințea că urma să ne despărțim pentru a fi doar cu tine.
Nu încerc să te judec sau să te învinovățesc pentru ceea ce s-a întâmplat, căci, în orice relație, există două părți, fiecare cu responsabilitatea sa, fiecare parte implicându-se de bună voie și nesilită de nimeni în respectiva relație. Probabil că tu ai avut propriile motive pentru a te combina cu soțul meu, nu știu, dar nu pot să nu mă întreb ce îți lipsea, ce frustrări sau ce traume ai trăit astfel încât să fii dispusă să îți asumi neajunsurile unei relații cu un bărbat căsătorit…
Îți scriu această scrisoare pentru că vreau să îți transmit un mesaj important: nu există nicio scuză pentru a trăi o aventură cu un bărbat căsătorit. Acest lucru nu este doar o încălcare a angajamentului lui față de mine (ce-i drept, asta ține exclusiv de el), ci și o încălcare a încrederii și respectului față de tine însăți (în schimb, asta nu ține decât de tine). Faptul că ai ales să te complaci într-o relație cu soțul meu arată că nu îți respecți propriile standarde și că îți lipsește încrederea în propria ta capacitate de a avea o relație sănătoasă și onestă, cu tot ce presupune ea, inclusiv cu obligații, nu doar cu drepturi.
Dacă aș fi naivă, ți-aș cere să încetezi orice legătură cu soțul meu și să te concentrezi pe viața ta.
Dacă aș fi naivă, aș crede că strigătul meu disperat este suficient ca tu să te trezești din mizeria asta duplicitară și să iei o decizie corectă pentru tine, în primul rând, dar, în același timp, și pentru el, și pentru mine.
Dacă aș fi naivă, ți-aș spune că nu am niciun resentiment față de tine, că nu îți port pică, pentru că nici tu nu o faci.
Cu toate acestea, în loc să fiu furioasă sau răzbunătoare, încerc să merg mai departe și să-mi găsesc pacea interioară, căci am decis să nu lupt pentru el, am decis că este sub demnitatea mea să intru în competiție cu tine (sau cu oricare altă femeie ar fi fost în locul tău) pentru un bărbat care nu m-a considerat suficientă și a decis să-mi caute o „completare”. Sper ca și tu să poți face același lucru, să înveți din această experiență și să nu mai accepți niciodată să fii pe locul 2, căci este o poziție nu doar rușinoasă, ci și dureroasă și frustrantă.
Cu sinceritate,
O soție înșelată







