Am auzit de curând la radio: „Fidelitatea a fost stabilită printre oameni când speranța de viață era de 30 de ani. Nimeni nu se aștepta ca noi să trăim atât de mult”.
Am râs. Din nou, subiectul fidelității, căruia i s-au dedicat atâtea ore de dezbatere și de gândire umană. Și totuși, am ajuns în secolul XXI cu multe întrebări nerezolvate: Poate cineva să fie fidel toată viața? Sunt oamenii infideli prin natura lor? În ultima vreme, progresele științifice au început să scoată la lumină o multitudine de date care să răspundă la întrebări despre relațiile umane care până de curând păreau a fi explicate doar prin cultură și morală. Uimitor, nu-i așa? Poate știința să ne spună de ce atât de mulți bărbați infideli pretind că își iubesc partenerele? Până acum, răspunsul părea clar. Nu este posibil. Acești bărbați mint. Ei vor totul. Dar acum, iată că neurobiologia pare să le dea dreptate. Cum e posibil? Nu sunt concepte opuse?
Williard Harley, specialist în terapie familială, a scris o carte intitulată „Her Needs, His Needs” (Nevoile ei, nevoile lui). După ce a cercetat datele unui sondaj foarte amplu, el a stabilit cinci nevoi de bază pe care bărbații și femeile le au față de partenerii lor (bineînțeles, și așa cum era de așteptat, acestea erau complet diferite în cele două grupuri!) Potrivit autorului, atunci când aceste nevoi nu sunt satisfăcute, riscul de infidelitate crește. Și care sunt acestea?
În ordine, nevoile feminine ar fi:
1. Afecțiunea (să primească afecțiune, grijă, interes pentru preocupările ei);
2. Dialogul;
3. Sinceritatea (dovezi care îi permit să aibă încredere în partenerul ei);
4. Stabilitatea financiară;
5. Implicarea activă în familie a partenerei
De asemenea, în ordine, nevoile masculine ar fi:
1. Satisfacția sexuală;
2. Compania partenerei în activități de interes pentru el;
3. Menținerea atractivității partenerei;
4. Menținerea unui mediu liniștit în familie;
5. Să fie mândră de el.
Potrivit acestui autor, satisfacția sexuală și atractivitatea partenerei sunt factori determinanți pentru bărbați în menținerea fidelității. Este surprinzător faptul că sexul nu apare ca o nevoie la femeile din studiul său. Este adevărat acest lucru?
În orice caz, studiile științifice oferă explicații care ne pot ajuta să înțelegem aceste diferențe. Să-l luăm pe cel al neurobiologului Louann Brizendine, care a cercetat influența hormonilor asupra creierului uman, concluzionând că, începând cu a opta săptămână de gestație, testiculele fătului masculin eliberează o cantitate mare de testosteron care impregnează circuitele zonelor creierului destinate activității sexuale, determinându-le să crească de două ori mai mult decât cele ale creierului feminin. În mod similar, el a constatat că zonele responsabile de afecțiune, empatie, capacitatea de a se pune în locul celuilalt, sunt mai mari în creierul feminin. Aceste date susțin răspunsurile subiecților din sondaj, care au vorbit despre nevoile lor și nu știau nimic despre neurologie.
În mod similar, Dr. Jill Goldstein (Harvard Medical School) a studiat recent creierul uman cu rezultate similare. Ea a confirmat că cele mai mari zone din creierul masculin sunt cele care controlează impulsurile sexuale și procesează semnalele venite de la simțuri. Potrivit acesteia, bărbații posedă o bază neurologică care favorizează foarte mult activitatea sexuală și îi face foarte reactivi la tentațiile simțurilor. Aceste reacții sunt foarte rapide și inițial nu au o componentă rațională. Prin urmare, chiar dacă impulsurile sexuale sunt activate, zonele care reglează sentimentul de iubire pot rămâne intacte – ei pot fi atrași sexual și își pot iubi în continuare partenerele! Pe de altă parte, știința a stabilit că femeile sunt mai puțin dezvoltate în zonele responsabile de reacția la stimulii senzoriali. În plus, ele sunt mai capabile să-și reglementeze emoțiile, să ia decizii și să rezolve probleme în fața unor stimuli similari.
Din acest motiv (și deși mii de femei pot pune la îndoială această afirmație), este o mică nedreptate neurologică să măsori comportamentul de atracție sexuală al bărbaților și al femeilor cu același etalon… Femeile au o biologie mai rațională și sunt mai puțin vulnerabile la tentațiile mediului.
Dar chiar și așa, bărbații nu au nicio scuză! Structurile cerebrale sunt doar un punct de plecare. Ființele umane au o capacitate nelimitată de adaptare și de învățare, astfel că structurile cerebrale pot fi modelate prin educație și experiență. Așadar, după ce am înțeles că bărbații au o biologie ușor mai nefavorabilă pentru fidelitate decât femeile, este de datoria bărbaților să muncească mai mult pentru a forța funcționalitatea zonelor în care se află sediul iubirii.
sursa: elconfidencial.com
