Dragile mele, dragii mei, până acum socot că mă cunoașteți macar un strop și știți că nu-s damă cu ifose. Zic lucrurilor pe nume, îmi asum păcatele pe care le-am savurat din plin și învăț din greșeli pe care le tot repet atunci când au potențial de păcat. Mi-ar plăcea să cred că sunt floricică unică într-un câmp de scaieți, dar adevărul este că toți și toate facem asta. Unii dintre noi sunt mai lipsiți de ipocrizie decât alții și își însușesc adevărurile neplăcute. Adică am comis-o, plătesc pentru ea, dar ce amintire grozavă!
Pe de cealaltă parte, sunt oamenii, cavaleri de Vax și duduci delicate care țin de aparențe cu dinții și până când li se smulg unghiile din carne…
