Am plecat la piață după ceapă, morcovi și țelină, mă gândeam să fac o supă și m-am întors cu niște slănină, burtă și, evident, varză pentru sarmale.
Acum, să fac și traducerea: „am plecat la piață” înseamnă început de drum, înseamnă tinerețe. „După ceapă” nu înseamnă nimic, „morcovii” fac parte din legumele acelea lungi și portocalii, care aparent ajută la vedere și „țelina”, din popor se știe că are efect de ridicare, vorbește lumea, dar, în realitate, nu se știe exact, probabil că la cercetătorii britanici nu a ajuns încă vestea și o lăsăm așa.
Referitor la partea de întoarcere, se poate spune simplu că, odată cu trecerea anilor, începe să se vadă slănina și burta și că aceste nenorociri ni se trag de la sarmale, mai exact de la varza care este în capul nostru și care ne determină să luăm, pe drumul vieții, cele mai neinspirate decizii.
Da, Sunt Samuel X și azi vreau să repet drumul acesta aparent ușor al omului prin diferitele etape ale vieții și să punctez la fiecare hop câte o hibă, să semnalez câte un prost obicei, să atrag atenția și să feresc omul isteț de consecințe nasoale.
Pasul unu, „plecatul la piață”, face parte din începutul călătoriei, din momentul în care energia este la maxim, face parte din ciclul esențial al vieții, din perioada în care deprindem fel și fel de obiceiuri proaste. Mulți se apucă de fumat, sperând că sunt mai adevărați, mai mari, mai frumoși, mai cu locomotivă la cap. Da, așa este, dar, între timp, s-au inventat motoarele electrice, nu mai este nevoie să o pufăiți, să le mulgeți și să le sugeți ca pe niște acadele. La țigarete fac referire, dar voi sunteți inteligenți și ați înțeles deja.
În concluzie, mai bine stați acasă, mai stați o vreme sub fustele mamei și lăsați fumatul în grija scriitorilor, doar ei au fumuri în cap și se alimentează cu atâtea iluzii.
Să presupunem totuși că ați plecat de acasă, că nu sunteți fătălăi și că aveți drumul vostru spre „piață”, că deja pufăiți și nimic nu se mai poate face în privința asta, hai să presupunem așa și să vă facem rezervare la un spital de cardiologie pentru că poate faceți un infarct și nu dă rău să știți prin ce rezervă o să ajungeți.
Hai, mergem mai departe, acolo, printre oameni, la „piață”, cum spuneam, aveți grijă la plase, nu le umpleți ostentativ, nu căutați să aveți pe săturate, mă refer la femei, la cele pe care vi le permiteți, încercați să băgați în pungi cât mai puțin, fac rău la stomac prea multe. Hai, una, două și gata, încercați marfa, dar nu le dați cep la toate, nu stricați toți pepenii, mai lăsați și pentru alții. Nu arătați tuturor că la voi în bătătură nu s-a prea făcut porumbul. Țineți câte ceva și numai pentru voi, până aici ați învățat să vorbiți, de acum trebuie să vă învățați și cu tăcerea.
Da, este greu, dar face toți banii, toate paralele, face exact atâtea câte câștigați și ar fi cazul să apelați la rațiune, să fiți chibzuiți. Și dacă toți sunteți atenți și dacă toți rămâneți frumoși și dacă numai eu am dat de burtă când m-am întors de la piață, înseamnă că articolul acesta a fost scris pentru nătărăi ca mine, pentru oameni care nu au avut bunul simț și măsura în tot ce fac la ei, dar, nu-i așa, suntem mulți, suntem o familie de hrăpăreți și călătoria noastră este variată. Da, aveți grijă să nu variați prea mult. Fiecare înțelege ce vrea, pentru mine, „a varia” poate însemna mai multe, spre exemplu, jocul meu de cuvinte este variat…
Întorcând căruța în drum, în mijlocul lui, și arătând cu degetul la șoseaua plină de cratere, ținând în mână hățurile unui merțan periculos de scump și claxonând după toate femeile grăbite să ajungă la destinație este treabă de țopârlan, de cocalar, de meltean. Nu vă luați mașină mai scumpă decât a mea, așa funcționează treaba, așa este normal și firesc la noi, este tradiție, capra vecinului de trotuar este mai scumpă și mai aranjată, îmi face cu ochiul și mă atrage ca un magnet. Mă face să uit de cucoana din plasă și să mă pomenesc cu ceva ilicit, cu o porție de sculat peste noapte și strâns din dinți când merg la baie, când strâng și din pumni și picur precum un robinet stricat și îngălbenit de vreme. Mama lor de scursuri…
Am plecat la „piață” și m-am rătăcit, practic nu mai am chef de scris, merg să beau o cafea, schimbare de planuri, nu mai dau lecții nimănui, îmi ajunge porția mea de erori. Vă las.
Sunt Samuel X și te-am păcălit iar, nu există rețetă perfectă de ciorbă, de supă, toate sunt diferite și necesită probă în prealabil. Dacă nu aveți „prealabil”, asta este…
