Yayoi Kusama, una dintre cele mai recognoscibile și influente artiste ale avangardei japoneze, a murit la vârsta de 97 de ani. Artista care a transformat bulinele, oglinzile, dovlecii și obsesia pentru infinit în simboluri globale s-a stins într-un spital din Tokyo, pe 14 august. Vestea a fost făcută publică abia pe 27 august de muzeul și fundația care îi poartă numele.
Moartea lui Kusama marchează dispariția unei figuri aproape imposibil de confundat cu oricine altcineva din arta contemporană. Avea 97 de ani și, potrivit anunțului oficial, a continuat să picteze până în ultimele zile ale vieții. Muzeul Yayoi Kusama din Tokyo a transmis că artista și-a dedicat întreaga existență creației și că nu și-a lăsat niciodată pensula din mână.
Informația privind cauza morții a fost relatată de publicații internaționale ca fiind insuficiență multiplă de organe. Anunțul oficial al muzeului confirmă însă în mod explicit doar faptul că Yayoi Kusama a murit într-un spital din Tokyo, la 14 august 2026, fără să precizeze cauza decesului.
Femeia care a făcut din propriile obsesii un imperiu artistic
Yayoi Kusama s-a născut în 1929, în Matsumoto, Japonia. Încă din copilărie a povestit că avea experiențe vizuale și halucinații care îi modificau percepția asupra lumii. Florile, obiectele și modelele repetitive păreau să se multiplice și să invadeze spațiul din jurul ei.
În loc să fugă de aceste experiențe, Kusama a început să le deseneze.
Acolo se află una dintre cheile întregii sale opere: ceea ce pentru ea putea fi copleșitor a devenit material artistic. Rețelele repetitive, bulinele și formele care par să se extindă la nesfârșit nu au fost simple elemente decorative. Au devenit limbajul prin care artista a încercat să reprezinte dispariția granițelor dintre corp, obiect și univers.
În 1957 a plecat în Statele Unite, iar în 1958 s-a stabilit la New York. Acolo avea să intre în centrul avangardei artistice americane și să-și construiască una dintre cele mai neobișnuite cariere ale secolului XX.
Picturile sale Infinity Net, realizate prin repetarea obsesivă a unor mici forme asemănătoare unor bucle și plase, au atras rapid atenția. În anii ’60, Kusama a trecut de la pictură la sculptură, instalații și performance, provocând frecvent convențiile unei lumi artistice dominate în mare măsură de bărbați.
„Bulinele” care au devenit un fenomen mondial
Unul dintre momentele definitorii ale carierei sale a fost Narcissus Garden, prezentat la Bienala de la Veneția din 1966. Kusama a instalat aproximativ 1.500 de sfere metalice reflectorizante și a încercat să le vândă vizitatorilor cu câte 2 dolari, sub mesajul „Your Narcissism for Sale”. Organizatorii au intervenit și au oprit vânzarea.
Astăzi, gestul pare aproape profetic.
Kusama a înțeles înaintea epocii sale fascinația oamenilor pentru imagine, reflexie, celebritate și propria identitate. Decenii mai târziu, camerele ei pline de oglinzi aveau să devină unele dintre cele mai fotografiate experiențe din muzeele lumii.
Așa au apărut celebrele Infinity Mirror Rooms – spații în care oglinzile, luminile și repetiția creează senzația că privitorul a intrat într-un univers fără margini. Arta lui Kusama a devenit astfel experiență, nu doar obiect.
Iar internetul a făcut restul.
În epoca selfie-ului, instalațiile ei au devenit un fenomen cultural global. Oamenii stăteau la cozi pentru câteva zeci de secunde într-o încăpere în care aveau impresia că au pășit într-un infinit personal.
A trăit într-un spital psihiatric, dar nu a încetat să creeze
Există un paradox tulburător în povestea lui Kusama: una dintre cele mai cunoscute artiste ale lumii și-a petrecut o mare parte din viața adultă în apropierea unui spital psihiatric din Tokyo.
După revenirea definitivă în Japonia, în 1973, Kusama a continuat să creeze. Din 1977 a locuit voluntar într-un spital psihiatric din Tokyo, lucrând însă zilnic în propriul studio aflat în apropiere. Problemele sale psihice, despre care a vorbit public de-a lungul timpului, nu au fost un episod secundar al biografiei sale, ci s-au aflat într-o relație complexă cu procesul ei artistic.
În ultimele decenii, popularitatea ei a explodat.
Expozițiile au atras milioane de vizitatori, iar lucrările sale au ajuns în marile muzee și colecții internaționale. Retrospectivele de la Museum of Modern Art din New York, Tate Modern din Londra și Hirshhorn Museum din Washington au consolidat statutul său de artistă de prim rang.
A murit, dar lumea ei nu se închide
Dimensiunea moștenirii sale poate fi măsurată și prin cifre.
Expoziția Yayoi Kusama organizată la National Gallery of Victoria din Melbourne în 2024–2025 a atras peste 570.000 de vizitatori, devenind cea mai frecventată expoziție cu bilete din istoria instituției. O retrospectivă prezentată la Museum Ludwig din Köln în 2026 a atras, la rândul ei, peste 480.000 de vizitatori, record pentru muzeu.
Și există ceva aproape cinematografic în faptul că, în momentul morții sale, opera artistei nu se retrage de pe scenă.
Expoziția KUSAMA’s POP de la Muzeul Yayoi Kusama din Tokyo continuă conform programului până pe 30 august. Iar o amplă expoziție dedicată artistei este programată la Stedelijk Museum din Amsterdam începând din 11 septembrie 2026.
Yayoi Kusama a plecat la 97 de ani, dar universul ei nu are, în mod ironic, un punct final.
A lăsat în urmă milioane de buline, oglinzi care multiplică infinitul, dovleci galbeni deveniți iconici și o întrebare pe care opera sa a repetat-o obsesiv: unde se termină omul și unde începe universul?
Poate că acesta este și motivul pentru care dispariția ei pare atât de greu de acceptat.
Artista care a făcut din infinit o obsesie nu mai este aici.
Dar infinitul ei a rămas.
