
Hai că ești mare și ți-ai dat seama și singurică, chiar dacă nu vrei nicicum să admiți. Da, adevărul chiar este atât de urât, degeaba încerci să-l coafezi cu circumstanțe atenuante și argumente inventate.
„Nu sunt pregătit pentru o relație” înseamnă, pur și simplu, „nu te iubesc” sau, dacă vrei, „nu sunt pregătit pentru o relație cu tine”. Căci atunci când apar sentimente reale, te doare la bască de „pregătire”, tot ce vrei este să fii în permanență în preajma persoanei iubite, punct. Restul e gargară.
Așa că nu te mai minți singură și nu mai broda realități paralele pornind de la această simplă și cât se poate de clară afirmație. Nu simte față de tine suficient de mult încât să conteze cu adevărat, așa că are alte priorități, iar o relație cu tine (subliniez, cu tine!) nu se numărară printre ele. Oricât de mult te-ar durea, mai ales dacă tu simți altceva, este momentul să iei distanță, să accepți adevărul. Sau, dacă vrei, să continui, dar să fii conștientă de situație așa cum este ea, să fii conștientă că aveți un fel de „prietenie cu beneficii, dar fără obligații”, mai ales pentru el. Dacă te mulțumești cu atât, treaba ta, dar dacă vrei mai mult, ține cont că… nu e pregătit!
Și, ca să fiu sinceră până la capăt, este valabilă și reciproca… căci poate și tu, cândva, la rândul tău i-ai spus vreunui bărbat ce te plictisea că nu ești pregătită pentru o relație, corect?