
Poate fi întors ceasul biologic al celulelor umane cu șase decenii? Cercetătorii de la Universitatea din Bonn au reușit o performanță care atrage atenția comunității științifice: au transformat celule precursoare din sângele unor donatori vârstnici în celule stem neuronale cu o vârstă moleculară sub 20 de ani. Experimentul nu întinerește organismul uman, dar ar putea schimba radical modul în care oamenii de știință investighează îmbătrânirea și bolile neurodegenerative.
Experimentul care a dat ceasul biologic înapoi
Cercetarea a fost realizată de echipe de la Universitatea din Bonn, Spitalul Universitar din Bonn și RWTH Aachen University, Germania. Rezultatele au fost publicate în octombrie 2026 în revista științifică Aging Cell, sub titlul „Protracted Fate Acquisition and Epigenetic De-Aging During Induced Neural Stem Cell Conversion of Human Blood Cells”.
Procedura este cu atât mai interesantă cu cât oamenii de știință nu au folosit celule stem embrionare și nici nu au urmat metoda clasică, în două etape, de reprogramare celulară.
Au pornit de la celule precursoare ale globulelor roșii, recoltate din sângele donatorilor, pe care le-au transformat direct în celule stem neuronale induse, prescurtate iNSC. Pentru această transformare au utilizat doi factori de reprogramare, SOX2 și cMYC, care modifică programul de funcționare al celulelor.
Rezultatul a fost spectaculos: celulele provenite de la un donator de 80 de ani au ajuns să prezinte o vârstă epigenetică mai mică de 20 de ani.
Cum au reușit să întinerească celulele cu 60 de ani?
Secretul experimentului se află în ceea ce cercetătorii numesc ceas epigenetic. Acesta estimează vârsta biologică a celulelor prin analizarea modificărilor chimice care apar la nivelul ADN-ului pe parcursul îmbătrânirii.
Important este că aceste modificări nu schimbă secvența genetică propriu-zisă, ci influențează modul în care sunt activate sau dezactivate anumite gene.
Prin reprogramare, cercetătorii au observat că o mare parte dintre semnăturile moleculare asociate îmbătrânirii dispar treptat. La celulele stem neuronale obținute din probele donatorilor vârstnici, vârsta epigenetică a ajuns, în medie, la aproximativ 13% din vârsta cronologică inițială în primele etape de cultivare.
Procesul nu s-a produs peste noapte. Resetarea celor mai multe semnături epigenetice asociate îmbătrânirii a necesitat aproximativ 50 de zile și a continuat să fie observată pe parcursul unei perioade mai lungi de studiu.
Au fost întinerite și celulele unor oameni de peste 100 de ani
Un alt detaliu remarcabil este că cercetarea nu s-a limitat la un singur donator. Echipa a analizat celule provenite de la 15 persoane, cu vârste cuprinse între nou-născuți și 101 ani.
Cercetătorii au constatat că și celulele provenite de la donatori foarte vârstnici puteau fi transformate în celule stem neuronale care prezentau caracteristici asociate tinereții.
Mai mult, celulele obținute au prezentat caracteristici celulare comparabile cu cele ale unor celule stem neuronale tinere, inclusiv în privința funcționării mitocondriilor și a unor mecanisme implicate în îmbătrânirea celulară.
Înseamnă că oamenii vor putea deveni din nou tineri?
Aici trebuie făcută o distincție esențială. Cercetătorii nu au întinerit un om de 80 de ani, nu au inversat îmbătrânirea întregului organism și nu au descoperit un tratament antiaging disponibil pacienților.
Au reușit să reprogrameze celule în laborator și să le reducă semnificativ vârsta epigenetică. Este o diferență fundamentală între întinerirea unor celule cultivate în condiții controlate și regenerarea unui organism uman.
Descoperirea ar putea avea însă implicații importante pentru cercetarea bolilor neurodegenerative, inclusiv Alzheimer. Prin înțelegerea mecanismelor care permit celulelor să-și piardă semnăturile moleculare ale îmbătrânirii, oamenii de știință ar putea identifica noi ținte pentru viitoare terapii.
Deocamdată, rezultatul nu promite nemurirea și nici nu oferă o soluție pentru ștergerea vârstei biologice a oamenilor. Dar demonstrează ceva extraordinar: vârsta înscrisă în memoria moleculară a unei celule nu este neapărat ireversibilă.







