…dacă tot ne aflăm pe 1 ianuarie, de ce nu?

Convenția a stabilit la un moment dat ca la final de an să facem bilanțuri & planuri. Mai mult sau mai puțin contabilicește. Ține mai mult de o igienă sufletească, dacă vreți, și atunci nu e obligatoriu să așteptăm sfârșitul anului pentru o astfel de retrospectivă plus recalibrarea drumului. Sau reconfirmarea direcției. Dar dacă tot ne aflăm pe 1 ianuarie, de ce nu?

2022, conform numerologilor, nu se anunță neapărat un an roz. Dimpotrivă. Se pare că va fi un an ce ne va da înapoi fix ceea ce-i vom oferi. Sau, mai exact, ceea ce ne vom oferi. Dacă ai ajuns aici și-ți dai ochii peste cap, zicându-ți „bla, bla, ușor de zis, greu de…”, pentru tine articolul s-a terminat.

Așadar, revin. Ne așteaptă un an plin de provocări, un an dispus să înmulțească ce aducem noi pe masa „negocierilor”. De aceea, haideți să ne propunem (e primul pas, corect?) câteva obiective la care fiecare dintre noi poate, cu adevărat, ajunge. Încep eu:

Să renunțăm la frică. La vină. La procrastinare. La prejudecăți. La scuze. La acuze. La auto-acuze. La invidie. La ranchiună. La regrete. Toate sapă din interior și fac prăpăd în urma lor.

Să ne oferim mai multă bucurie. Mai multă odihnă. Mai multă iubire. Mai multă răbdare. Mai multă încredere. Mai multă stăruință. Mai multe cărți. Mai multe visuri. Mai multă muzică. Mai multe râsete. Mai multă iubire (insist, normal). Mai multă magie. Mai multă toleranță. Mai multă acceptare. Mai multă asumare.

Acum e rândul tău:

*

Nu închei înainte de a vă mulțumi, dragile mele cititoare, că m-ați însoțit în călătoria „Confesiunilor” și a „Zaidei”, cu promisiunea că 2022 va fi și anul unor noi povești. Vă îmbrățișez!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

Sunt de acord