Aveam 18 ani și m-a agățat o femeie de 30. A fost ca și cum aș fi câștigat la loterie premiul cel mare, experiența acumulată a fost cu sare, cu piper și cu povești fantastice pe care le-am spus ulterior cu poftă amicilor mei.
Aveam 18 ani și, într-o seară, ieșind în oraș cu băieții, am ajuns într-un bar populat de indivizi săriți de 30 – 40 de ani. Acolo, carnea încinsă nu sfârâia pe grătare, ci pe niște oameni ce știau că timpul nu iartă. Așa era și ea, puțin trecută, poate puțin prea coaptă pentru mine, puțin prefăcută, poate prea prefăcută pentru experiența mea. Nu, nu mi-a spus nicio clipă că sunt crud, nu mi-a spus că sunt ca un medicament pentru ea, nu mi-a specificat că sunt doar o pastilă numai bună de înghiți, pur și simplu, m-a sorbit din priviri și s-a cocoțat pe mine, toată, s-a suit și m-a cucerit, m-a îmbrățișat și m-a sufocat precum un șarpe boa își strânge prada, precum o cobră își înveninează victima.
Aveam 18 ani și m-am lăsat folosit, zâmbeam și m-am prefăcut îndrăgostit, supus, bleg, dar tare. Acolo aveam să-mi pierd virginitatea, de acolo aveam să pătrund în lumea bărbaților. Fix a doua zi, femeia de 30 de ani m-a căutat, se îndrăgostise, îi plecaseră piticii la colindat și la împrăștiat sentimente, dar în locul copilului de ieri a găsit acasă la mine un bărbat oarecare, unul ce a refuzat să o mai primească în patul lui. Actul în compania mea fusese consumat, porția terminată. Am refuzat plin de mândrie, acum nu mai aveam nevoie, știam tot, învățasem să înot și apa aceasta îmi devenise mică.
Nu v-am spus? Mă transformasem în bărbat, din victimă devenisem călău, din nefericit acum ajunsesem satisfăcut. Știam că ce este prea mult strică și, evident, nu iubeam. Tipic femeilor refuzate, a încercat să-mi spună că a rămas gravidă, că o să păstreze copilul, dar m-am ridicat și am promis solemn, ca un bărbat adevărat, că am să-i plătesc pensie alimentară.
Aveam 18 ani când nu am crezut ce spune o femeie îndrăgostită și acum, la 40 de ani, plătesc acea pensie promisă. Și acum sunt tot un bărbat adevărat, unul ce s-a distrat o noapte și are de plătit o viață…
De la o vreme, mă tot întreb dacă aveam sau nu 18 ani împliniți, de la o vreme, mă tot întreb dacă copilul este al meu… Voi ce ați face?
