Născută la 25 septembrie 1913, în mahalaua bucureșteană Cărămidarii de Jos, Maria Tănase a plecat dintr-o lume săracă pentru a deveni una dintre cele mai puternice voci ale României. Dar în spatele cântecelor care au făcut-o celebră s-a ascuns o viață tumultuoasă, cu iubiri pasionale, bărbați celebri, suspiciuni de spionaj, bani pierduți și o moarte care a venit la doar 49 de ani.
Din mahala direct în legendă
Maria Tănase a fost al treilea copil al lui Ion Coandă Tănase și al Anei Munteanu. Familia trăia modest, iar copilăria din Cărămidari a lăsat urme adânci în viitoarea artistă. A abandonat școala din cauza lipsurilor materiale și a ajuns să muncească, însă muzica avea să-i schimbe radical destinul.
La numai 21 de ani apărea deja pe scena teatrului de revistă „Cărăbuș”, iar Constantin Tănase i-a găsit și un nume de scenă: Mary Atanasiu. În 1934 realiza prima înregistrare, iar ulterior, sub îndrumarea lui Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, avea să transforme cântecul popular într-un adevărat spectacol artistic.
Bărbații care au intrat în viața Mariei Tănase
Aici începe partea care a alimentat decenii întregi legenda „divinei” Maria Tănase. Istoricul Stejărel Olaru afirma că este imposibil de stabilit cu exactitate câți iubiți a avut artista, tocmai pentru că în jurul vieții ei sentimentale s-au adunat mărturii, exagerări și povești contradictorii.
Printre numele asociate cu ea se află regizorul Sandu Eliade, diplomatul Mircea Cruțescu, sculptorul Gheorghe Anghel și, mai ales, jurnalistul francez Maurice Nègre. Acesta din urmă a fost corespondent Havas la București și, în timpul războiului, a fost implicat în activități de informații pentru britanici. Arestat în România și condamnat în 1941 la zece ani de închisoare, Nègre a fost eliberat după aproximativ zece luni și s-a întors în Franța.
Povestea că Maria și-ar fi vândut bijuteriile și blănurile pentru a-i cumpăra libertatea este însă considerată falsă de Stejărel Olaru. Documentele diplomatice indică presiuni ale Guvernului de la Vichy drept factorul decisiv al eliberării lui Nègre.
Și Brâncuși? Aici legenda se lovește de documente
Una dintre cele mai seducătoare povești despre Maria Tănase este presupusa ei iubire cu Constantin Brâncuși. Numai că cercetările serioase au complicat spectaculos această poveste.
Potrivit documentării lui Stejărel Olaru, întâlnirea dintre cei doi a avut loc la Expoziția Universală de la New York, în 1939, nu la Paris în 1938 și nici la Târgu Jiu. Cercetătoarea Doina Lemny a caracterizat, la rândul ei, povestea unei mari iubiri Brâncuși–Tănase drept o legendă fără fundament realist.
Asta nu înseamnă că Maria nu l-a admirat profund pe Brâncuși. După moartea sculptorului, în 1957, artista a încercat chiar să obțină sprijin pentru un proiect de formare a tinerilor interpreți la Târgu Jiu.
Soțul care a rămas până la capăt
În decembrie 1950, Maria Tănase s-a căsătorit cu Clery Sachelarie, cu 13 ani mai în vârstă decât ea. Fusese mult timp confidentul artistei, iar relația lor a devenit una dintre cele mai importante legături ale vieții sale.
Maria nu a avut o viață sentimentală liniștită, dar nici imaginea de femeie dominată de scandal nu poate fi desprinsă de legenda construită în jurul ei. Documentele și mărturiile arată mai degrabă o femeie extrem de independentă, sociabilă și pasională, asupra căreia au proiectat multe povești atât admiratorii, cât și adversarii.
Divă urmărită de servicii și plecată prea devreme
În timpul războiului și apoi în perioada comunistă, Maria Tănase a intrat în atenția serviciilor de informații. Cercetările lui Stejărel Olaru arată însă că povestea este mult mai complicată decât mitul unei „Mata Hari” românce: documentele nu susțin toate legendele care i-au fost atribuite, iar statutul ei în raport cu serviciile s-a schimbat de-a lungul timpului.
Maria Tănase a murit la București, pe 22 iunie 1963, după ce fusese diagnosticată cu cancer. Ultimul concert îl susținuse cu doar câteva săptămâni înainte, la Hunedoara. Avea 49 de ani.
Astăzi, la 113 ani de la nașterea ei, Maria Tănase rămâne mai mult decât o voce. Este povestea unei fete din Cărămidari care a ajuns pe scenele Parisului și New Yorkului, a iubit intens, a fost urmărită, admirată și mitologizată și a transformat propria viață într-o legendă pe care nici moartea nu a reușit să o închidă.
