Ai întâlnit oameni care nu pot purta o conversație fără să critice pe cineva, să dezvăluie secrete sau să distrugă reputația unei persoane absente? Psihologia a investigat motivele din spatele acestui comportament, iar rezultatele sunt mai nuanțate decât pare: unele persoane caută informații și apropiere socială, în timp ce altele folosesc bârfa pentru a obține avantaje sau pentru a-i pune pe ceilalți într-o lumină proastă. Un studiu publicat în revista Frontiers in Psychology a analizat inclusiv legătura dintre motivele bârfitorilor și trăsăturile de personalitate asociate așa-numitei „triade întunecate”.
Bârfa nu înseamnă întotdeauna răutate. Dar intenția schimbă totul
Cercetarea realizată de Freda-Marie Hartung, Constanze Krohn și Marie Pirschtat, publicată în 2019, a identificat șase motive pentru care oamenii vorbesc despre persoane care nu sunt prezente: verificarea informațiilor, obținerea de informații noi, consolidarea relațiilor, protejarea cuiva, distracția socială și influențarea negativă a reputației unei persoane.
Surpriza? Dorința de a-i face rău celui despre care se vorbește a fost motivul cel mai puțin important dintre cele șase analizate. Asta nu înseamnă că răutatea nu există, ci că nu orice bârfă este o dovadă de intenții rele. Uneori, oamenii discută despre alții pentru a înțelege o situație, pentru a se apropia de interlocutor sau pentru a avertiza pe cineva asupra unui comportament problematic.
Studiul a analizat și relația dintre aceste motivații și trăsăturile cunoscute drept triada întunecată: narcisismul, machiavelismul și psihopatia. Rezultatele au arătat că motivele bârfitorilor variază în funcție de personalitate și de contextul în care are loc conversația.
Narcisismul și machiavelismul: când bârfa devine un instrument
Potrivit cercetării, persoanele cu scoruri mai ridicate la narcisism au asociat mai frecvent bârfa cu distracția socială în mediul profesional. În contexte private, narcisismul a fost asociat și cu folosirea bârfei în scopuri răuvoitoare. Machiavelismul, o trăsătură legată de manipulare și de abordarea strategică a relațiilor, a fost asociat cu tendința de a vorbi de rău alte persoane în mediul profesional.
Aceste rezultate nu permit însă etichetarea unei persoane drept narcisistă sau manipulatoare doar pentru că bârfește. Studiul examinează asocieri între trăsături și motive declarate, nu stabilește un diagnostic și nici nu demonstrează că o anumită trăsătură provoacă automat comportamentul.
Cu alte cuvinte, dacă un coleg își critică permanent echipa sau dacă o cunoștință răspândește informații compromițătoare despre prieteni, comportamentul merită analizat în context. Nu este suficient pentru a trage concluzii clinice despre personalitatea celui implicat.
Cum îți dai seama când cineva vorbește de rău pentru a manipula?
Mai relevant decât simplul fapt că o persoană bârfește este modul în care folosește informațiile. Există câteva semnale care justifică prudența:
- Dezvăluie secrete în mod repetat. Dacă îți povestește fără rețineri lucruri intime despre alții, este rezonabil să te întrebi cum îți va trata propriile confidențe.
- Schimbă povestea în funcție de interlocutor. Dacă prezintă aceeași persoană drept prieten apropiat într-un context și drept dușman în altul, merită să verifici faptele înainte să iei partea cuiva.
- Încearcă să te întoarcă împotriva altora. Critica este însoțită de presiuni, insinuări sau informații prezentate selectiv, cu scopul aparent de a crea neîncredere.
- Transformă fiecare conversație într-un atac. Nu discută despre o problemă concretă, ci revine obsesiv la defectele, presupusele greșeli și viața personală a altora.
Niciunul dintre aceste semne nu dovedește singur intenția de manipulare. Contează repetarea comportamentului, contextul și existența unor fapte verificabile.
De ce unii oameni au permanent nevoie de un subiect de bârfă?
Bârfa poate crea rapid impresia de apropiere: două persoane împărtășesc o informație, reacționează împreună și simt că fac parte din același grup. Problema apare atunci când această apropiere depinde de umilirea sau compromiterea unei terțe persoane.
Un om care vorbește constant de rău pe toată lumea nu trebuie diagnosticat pe baza acestui obicei. Totuși, dacă discuțiile sale sunt dominate de dispreț, divulgarea secretelor și încercarea de a deteriora relațiile altora, este prudent să stabilești limite clare.
Cea mai importantă lecție a cercetării este că bârfa nu dezvăluie automat caracterul unei persoane. Motivația, contextul și consecințele comportamentului sunt cele care fac diferența.
