Cu O de la orgasm

0
1267

– continuare de aici

Când un bărbat trece prin orice umilință doar ca să ajungă la tine, trebuie să-ți pui obligatoriu întrebarea „De ce o face?”. Și nu te grăbi să sari cu răspunsul, pentru că nu există doar o singură variantă validă. O poate face pentru că s-a îndrăgostit de tine și nu are alternativă, neputând trăi decât respirând aerul pe care tu îl expiri (varianta roz bombon), o poate face pentru că se ambiționează să te bifeze la pat, o poate face pentru că refuzul tău l-a îndârjit atât de mult încât să te aibă este un scop în sine, urmând ca în secunda doi să te părăsească drept răzbunare pentru tot ce a îndurat ca să ajungă la tine, o poate face pentru că a pus un pariu cu „băieții” și lista rămâne deschisă…

Nu știu de ce o făcea O. Seara de la teatru a fost însă una de pomină. În timpul primului act, nu am făcut decât să mă joc ușor cu el, ba atingându-l cu piciorul, ba cu brațul, mereu întâmplător, mereu suav, ca o mângâiere mai mult imaginată decât aievea. Mi-era clar că niciunul dintre noi nu urmărea ce se întâmplă pe scenă, prinși fiind de rolurile pe care le jucam noi doi în acea seară, într-o piesă nouă și neașteptată. Recunosc că mă distra să-l zgândăr, puțin din răutate, puțin din amuzament, puțin din curiozitate… câte puțin din fiecare. Iar în acest amalgam de senzații se strecurase însă și un element nou. Hoțește, căci nu l-am depistat încă de la început, dar când O a început să răspundă cu atingeri moi, am înțeles: ceva din această conversație mută a corpurilor noastre îmi plăcea. Nu mă impresiona că schimbase strategia și până atunci se prefăcuse că nu-l interesez și nici că alesese să se încurce cu o prietenă de-a mea, în schimb mă incita noua lui atitudine prin care se dăruia reținut și emoționat, fără aroganța și agresivitatea încercărilor anterioare. Până la pauză, degetele noastre făcuseră dragoste de nenumărate ori, iar tremurul lui de la început mi se transmisese și mie, fără preaviz, fără permisiune.

Am ieșit în pauză indiferenți, dar ne-am desprins pe nesimțite de grup și ne-am izolat în cel mai îndepărtat loc pentru fumat al foaierului, unde nu ajunseseră decât câțiva spectatori rătăciți.

Am fumat în tăcere, când privindu-ne, când ignorându-ne. Pe când bătea primul gong să ne întoarcem în sala de spectacol, eram deja îmbrățișați. La al doilea, găsisem o garderobă nefolosită… Pe al treilea nu l-am mai auzit, căci deja eram transpuși într-o altă lume… Una al cărei nume începe cu O, de la orgasm…

– va urma –

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

Sunt de acord