Am ascultat sute de povești despre infidelitate — nu doar ale celor trădați, ci și ale celor care au trădat. De fiecare dată când credeam că am înțeles motivul, apărea o altă nuanță, o altă rană, o altă tăcere care explica totul altfel.
Însă, printre toate versiunile, justificările și regretele, am auzit același cuvânt rostit, într-un fel sau altul, de fiecare persoană care a înșelat: „Mă simțeam mort”. Sau, cum spune psihoterapeuta Esther Perel după 45 de ani de lucru cu cupluri: trădarea nu e mereu despre celălalt, ci despre sine. Despre încercarea disperată de a simți din nou viața în vene.
Ce este „moartea relațională”?
Esther Perel o numește simplu: deadness — o stare de amorțire emoțională care se instalează tăcut în relațiile de lungă durată. Nu e vorba de ură, nici măcar de lipsă de iubire. E despre un gol greu de definit, dar imposibil de ignorat. Despre senzația că viața ți-a fost înghițită de roluri: părinte, coleg, planner, femeie „responsabilă”. Și femeia pasională? Și bărbatul jucăuș? Și amanta din tine? Au fost șterși cu buretele în schimbul stabilității.
Nu mai există curiozitate. Nu mai există riscuri, surprize sau momente în care simți că te ia flama doar dintr-un schimb de priviri. Nu mai există erotism, ci doar organizare. Iar când sufletul începe să moară, uneori nici nu-l mai auzi cum bate. Până când apare cineva care ți-l trezește.
O trădare nu e mereu o plecare — e o evadare
Contrar prejudecăților, majoritatea celor care înșală nu o fac pentru că s-au îndrăgostit de altcineva. Nu o fac pentru că vor să-și rănească partenerul sau pentru că relația lor e neapărat toxică. O fac pentru că vor să se simtă vii.
Este o formă de evadare dintr-un sine sleit de energie, adesea neglijat și nesusținut. O fugă de la versiunea de sine care s-a pierdut în cotidian. Uneori, infidelitatea apare nu din răutate, ci din disperarea de a reaprinde o scânteie. Este, cum spune Perel, o încercare de „resurecție a sinelui”.
„Când căutăm privirea altcuiva, nu întotdeauna ne îndepărtăm de partener. Poate doar încercăm să ne regăsim pe noi înșine.” — Esther Perel
Semne că te-ai pierdut, nu că nu-l mai iubești pe celălalt
Dacă te regăsești în stările de mai jos, ai putea trăi o formă de „deadness”:
- Te simți mai degrabă colegi de apartament decât iubiți.
- Îți lipsește spontaneitatea.
- Ai obosit să fii mereu cea care face planuri, care împacă, care ține totul în picioare.
- Nu-ți mai amintești când te-ai simțit sexy, vie, dorită.
- Îți e dor de… tine, așa cum erai înainte de toate responsabilitățile.
Poți salva o relație care pare moartă? Da, dar nu oricum.
Deadness nu înseamnă că totul e pierdut, ci că e nevoie de un restart — dar unul asumat, conștient, și reciproc. Nu se repară de la sine și nu dispare doar pentru că ai început o cură cu magneziu.
1. Prioritizează energia erotică, nu doar stabilitatea
Mergeți la întâlniri, fără copii, fără telefoane, fără teme de serviciu. Uitați de „Netflix & chill” în pijamale. Adu înapoi misterul, joaca, detaliile care aprindeau scântei. Schimbă parfumul. Ia-ți lenjerie nouă. Sărută-l ca pe vremuri.
2. Reconectează-te cu tine
Dacă nu-ți mai place propria viață, partenerul nu-ți va putea umple acel gol. Ieși singură. Creează. Citește. Fă sport. Nu te mai scuza că ai nevoie de spațiu. Ai nevoie de tine.
3. Vorbește despre plictiseală. Da, fix despre asta.
E greu să spui „mă simt deconectată”, dar e mai rău să nu o faci. Când eviți adevărul, crește distanța. Când îl aduci la lumină, există șansa unei reconectări reale, dincolo de reproșuri.
Dar dacă moartea relațională e doar vârful aisbergului?
Nu toate relațiile merită salvate. Uneori, amorțirea e doar un simptom al unui miez toxic: incompatibilitate, lipsă de respect, trădări repetate fără asumare. Dacă, de fiecare dată când încerci să resuscitezi legătura, celălalt stă cu mâinile în buzunar, atunci… poate e cazul să semnezi actul de deces.
Infidelitatea nu e alb și negru. Nici iubirea nu e.
A înșela nu e de scuzat, dar nici de condamnat fără înțelegere. De multe ori, în trădare se ascunde o rugă tăcută: „Ajută-mă să mă regăsesc.” Sau poate nici măcar nu mai era vorba despre „noi”, ci despre o rană veche și netratată, care a explodat sub forma unei alegeri dureroase.
Infidelitatea nu trebuie să fie finalul — dar poate fi un semnal de alarmă că viața ta, a voastră, cere mai mult decât funcționalitate.
Spune-mi în comentarii dacă ai trecut prin asta — și ce ai făcut să revii la viață.
sursa: https://www.mamamia.com.au/
