A sosit momentul să vă povestesc, în sfârșit, despre un eveniment care a rivalizat cu episoadele cele mai palpitante ale telenovelelor: petrecerea mea de divorț! Da, ați auzit bine, divorțul meu a fost atât de epic încât petrecerea aferentă a fost mai mișto decât nunta în sine. Să vedeți de ce.
Așadar, după ce am parcurs lungul și sinuosul drum spre a-mi recâștiga libertatea, am hotărât să sărbătoresc acest moment crucial în viața mea cu o petrecere pe măsură. Iată câteva motive pentru care petrecerea de divorț a fost mai cool decât nunta:
- Invitații: La nunta mea, am fost obligată să invit multe rude (mai ales de-ale lui) și colegi de muncă pe care nici nu îi cunoșteam prea bine. La petrecerea de divorț, am invitat doar pe cei mai apropiați prieteni, plus avocații mei, evident. A fost o atmosferă mult mai intimă, mai relaxantă și mai mișto.
- Mâncarea și băutura: La nuntă, am fost nevoită să mă chinui să gust dintr-un meniu sofisticat, cu prețuri exorbitante și portii minuscule. La petrecerea de divorț, am avut tot ce îmi doream: pizza, nachos, cocktailuri, practic, tot ce trebuia pentru a sărbători eliberarea mea din lanțurile căsniciei.
- Muzica: În timpul nunții, am fost nevoită să dansez pe piese alese de un DJ care credea că este la un banchet de liceu din anii ’90. La petrecerea de divorț, am avut controlul total asupra playlist-ului și am dansat pe melodii care exprimau libertatea și bucuria mea de a fi din nou independentă. Am făcut praf două perechi de pantofi și am dansat cu toată lumea, nu doar cu un singur bărbat, devenit „oficial”.
- Cadouri: În loc să primesc cadouri pe care nu mi le-am dorit niciodată și pe care nici nu le-am folosit vreodată, la petrecerea de divorț am primit donații pentru o excursie la Paris, adică exact ce îmi doream de când eram mică. Și locul unde ar fi trebuit să facem luna de miere, dacă nu trebuia s-o împrumutăm pe „mămica” dânsului ca să meargă de urgență la băi. .
- Atmosfera: La petrecerea de divorț, atmosfera a fost una de eliberare și de bucurie autentică. Am fost înconjurată de oameni care m-au susținut în decizia mea și m-au încurajat să îmi urmez visurile și să nu mă mai împiedic de o relație care oricum nu mai funcționa de mult. Am râs, am înjurat, am plâns și am simțit că închei, în sfârșit, un capitol deloc fericit din viața mea. Dar poate că unul necesar.
De aceea zic, cel puțin în cazul meu, petrecerea de divorț a fost mai mișto decât nunta în atât de multe feluri. Nu spun că toate divorțurile ar trebui să fie sărbătorite așa, dar în cazul meu a fost cu siguranță o experiență care mi-a adus multă bucurie și liniște. Și putere să deschid un nou capitol.
