Ies și eu acum patru zile la o bere cu băieții și, drept bonus, agăț o domnișoară frumoasă foc. Mimișor în sus, Mimișor în jos, las băieții pe terasă și plec cu ea. Și ne plimbăm, ne pupăm și mai mult, pauză. Mimișor era serioasă, Mimișor era frumoasă, mi-mi, la-la și mă îndrăgostesc lulea. Nici nu vreau să vă povestesc cum am plecat seara târziu spre casă, spre nevastă, spre toate obligațiile de care uitasem complet.
Ajuns acasă mi-am luat un aer de supărat, unul suplimentar, și m-am închis într-o cameră, pretinzând că soția poartă vina, că nu a pus destulă sare în mâncare, că rufele nu sunt bine călcate, că, na, motive, aveam și eu nevoie de intimitate, să-mi rumeg bine noile sentimente, să consum parfumul proaspăt al tinereții, parfumul ce-mi invadase nările și toate simțurile nu cu mult timp în urmă.
A doua zi, am ieșit din nou, adică acum trei zile, am ieșit și m-am dus direct la ea, am sărit peste tradiționala bere și m-am simțit perfect, ne-am promis marea cu sarea și, la final, a venit iar seara, iar despărțirea, iar suferința mea și umilința soției obligată să-mi înghită gogoșile. Și iar am trăit toată noaptea cu Mimișor în gând și cu moralul la pământ. Mă durea statutul de însurat, mă durea și mă chinuia, îmi amputa libertatea de a face exact ce-mi doream și parcă acum durea mai aprig, mai tare, mai evident.
Ieri am lăsat lucrurile să se așeze, să văd și eu pe ce drum o apuc, să aprofundez și să decid pentru că așa nu se mai putea. Mi-am scos nevasta în oraș și, jur, eram pornit să vorbesc cu ea, să-i explic, să o pun în fața faptului împlinit, dar nu a mai fost cazul, căci a apărut din senin Mimișor și m-a prins cu mâța-n sac! Mă rog, m-a prins cu mâța la masă. S-a așezat, la rândul ei, la masa din fața noastră, din fața mea, mai exact, așa că mi-au stat mâncărurile toate în nas, în gât, în conștiință. S-a așezat acolo și m-a torturat!
După o vreme, a apărut un tinerel, garantat unul neînsurat, care a luat loc la masa ei. Din acel moment, nu s-a mai uitat în ochii mei. Mimișor și-a văzut de drum, nu m-a mai deranjat și nici nu mi-a mai adresat de atunci niciun cuvânt. Da, de ieri și până azi a trecut o eternitate, am consumat toate frustrările unui îndrăgostit care a fost părăsit, trădat, izgonit, abandonat…
Știu, am fost puțin timp împreună, dar pe mine despărțirile mă dor, sunt un tip vulnerabil, iubesc pătimaș. Nu, nu-i mai spun soției, la ce să-i mai încarc și ei capul cu probleme? Da, dorm în sufragerie, dorm singur și jelesc relația cu Mimișor. Am fost prins cu mâța! Să nu-i spuneți, că-și scoate ghearele.
Mâine le povestesc amicilor, nu am făcut nimic, dar o să înfloresc puțin, poate mă iau cu ei la vânătoare sau la pescuit. De la o vârstă, imaginația joacă un rol foarte important în viața bărbaților, când se termină amintirile, apar halucinațiile, poveștile trunchiate, imaginate, apar regretele…
