Zică lumea ce o zice, să râdă în voie, să se prăpădească de râs, am să fac exact așa cum am văzut la săraci, am să evadez, o să pretind că am fost onest și că m-am îndrăgostit subit, că mi-a picat cu tronc. Nu, nu am să mai spun nimănui, o să pretind că dragostea este oarbă, că există chimie între noi și că m-am îndrăgostit de ea din clipa în care mi-a ieșit în cale.
O studiez demult, este cea mai urâtă, dar și cea mai bogată din cartier. Nu, nu am avut bani să merg mai departe, am rămas aici, în jurul stânei, și aici ea este șefa banilor, moștenitoarea averilor, proprietăreasa urâtă, cocoțată pe averea părinților. Da, spun toate aceste lucruri pentru că vreau să mă mai răcoresc, vreau să fiu pregătit, eu sunt frumos și deștept, acestea sunt atuurile mele, sunt chipeș și bine legat, de sămânță sănătoasă, i-am sucit mințile de cum m-a zărit. O văd cum i se scurg ochii după mine și cum ar vrea să o bag în seamă. Mă mai distrez și eu puțin și, pe urmă, mă leg la cap.
Dacă nu o cuceresc, urmează ani buni de foame, de sărăcie. Nu, nu sunt nici inconștient și nici prost, puteți spune ce vreți, nu am de gând să mă chinui toată viața, știu multe și, în primul rând, am auzit că frumusețea este trecătoare, o să vină vremea când și cele frumoase au să fie scorojite, urâte și nici măcar nu au să poată să-și întrețină pielea. A mea o să fie lucioasă, ea are bani de creme, se poate opera, se poate susține și întreține singură. Lumea o să mă numească profitor, dar ei au să rămână cu bârfa și eu cu traiul bun, lumea are să mă arate cu degetul, cu toate degetele ei și eu am să păstrez pentru mine degetul acela bogat al ei pe care am să așez un inel cumpărat tot de ea.
Lumea poate să facă ce-i poftește inima, eu nu pot, este obligatoriu să scap de sărăcie. O să-mi vorbiți de onoare, foarte bine, vă las că pe voi să analizați și să vă folosiți în viață de tot ce este moral și mie am să-mi păstrez dreptul de a mă însura cu punga ei, cu averea lor, cu urâta salvată de conturile pline. Așa funcționează lucrurile, părul de pe picioare, de pe piept și de pe unde o mai crește el se poate ascunde, se poate epila, bani să fie, mustața și toate simbolurile urâțeniei ce cotropesc sufletul femeii când se uită în oglindă pot fi făcute să dispară de vorbele mele frumoase. Da, am de gând să-i spun că pentru mine este frumoasă, că eu o văd așa cum este în realitate și că lumea în care trăim este deformată, denaturată. O să o mint, merită și ea măcar atât, o să o mint frumos și o să o răsplătesc.
Dacă plătește bine și nu are pretenții prea mari, o să fie fericită. Poate pe voi o să vă scârbească genul acesta de mentalitate, dar căutați adânc în bagajul vostru și o să vedeți că sunteți exact la fel ca mine, că ați renunța la muncă și ați ieși la un suc cu urâta bogată, că v-ar fi pe plac să vă vadă și să vă extragă din anonimat. Hai, recunoașteți că nu sunt suficiente urâte bogate, că vă lipsesc și că v-ați vinde și voi. Nu cred că sunt singurul care a înțeles cum stă treaba, nu cred că sunt singurul isteț de pe planeta asta. Știu, voi mințiți mai bine ca mine, voi vă ticluiți mai bine existența, pretindeți că sunteți plini de moralitate, dar vă alimentați ochiul nu cu dreptate, ci cu minciuni pe care începeți să le credeți și voi.
Da, eu recunosc, am să o iau pentru că sunt flămând, am să o iau din interes, o iau pentru că-i bogată. O să mă facă fericit și lumea o să pună tipica întrebare: Oare ce a văzut ăla la ea? Oare cum de s-a îndrăgostit așa, peste noapte? O să vă întrebați dacă mi-a făcut farmece… Partea cea mai amuzantă este că tot mie o să-mi găsiți circumstanțe atenuante. Frumoșilor…
